Dumitru Chisăliță avertizează: UE a redus importurile, dar petrolul rusesc revine „pe ușa din spate”

Dumitru Chisăliță avertizează: UE a redus importurile, dar petrolul rusesc revine „pe ușa din spate”

SURSA FOTO: Inquam Photos, Sabin Cirstoveanu - Dumitru Chisăliță

Publicat de Alexandra Iana la 23 aprilie 2026, 21:40

Uniunea Europeană a redus masiv importurile directe de petrol rusesc după sancțiunile impuse Moscovei, însă dependența nu a dispărut complet. Analizele arată că o parte din țițeiul rusesc continuă să ajungă pe piața europeană sub formă de produse rafinate în state terțe, ceea ce menține presiunea asupra prețurilor și vulnerabilitatea energetică.

Dumitru Chisăliță avertizează: UE a redus importurile, dar petrolul rusesc revine

Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, importurile de petrol rusesc în UE au scăzut puternic în ultimii ani.

„La patru ani după declanşarea războiului din Ucraina şi după cele mai ample sancţiuni energetice adoptate vreodată de Europa, statistica oficială pare să arate un succes clar: importurile de ţiţei rusesc în Uniunea Europeană s-au prăbuşit. În 2021, statele UE importau aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc. În 2025, nivelul a scăzut la aproximativ 0,3 milioane de barili pe zi – o reducere de aproape 88%”, a menţionat specialistul.

După interzicerea importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022 și extinderea sancțiunilor în 2023, ponderea acestuia în importurile europene a coborât aproape de zero.

„Ponderea petrolului rusesc în importurile UE a coborât de la aproximativ 29% înainte de război la aproape 1%. La prima vedere, sancţiunile par să fi eliminat petrolul rusesc din piaţa europeană. O analiză mai atentă a fluxurilor globale de petrol şi produse petroliere sugerează însă o realitate mai complexă: petrolul rusesc nu a dispărut din economia energetică europeană, ci şi-a schimbat rutele comerciale”, susţine Chisăliţă.

Asia și Orientul Mijlociu au devenit noii cumpărători

După impunerea sancțiunilor, fluxurile comerciale s-au reorientat rapid. China, India și Turcia au devenit principalii importatori ai petrolului rusesc.

„Exact acest lucru s-a întâmplat după introducerea sancţiunilor. Înainte de război, principalii importatori ai petrolului rusesc erau Uniunea Europeană, China şi Turcia. După 2022, harta s-a schimbat radical. Noii mari cumpărători ai petrolului rusesc sunt China, India şi Turcia. Datele comerciale arată o creştere spectaculoasă a importurilor de petrol rusesc în aceste economii. India, de exemplu, importa aproximativ 0,1 milioane de barili pe zi de petrol rusesc în 2021”, a explicat specialistul.

În 2025, India a ajuns la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, în timp ce China și-a majorat importurile la peste 2,2 milioane de barili zilnic. Turcia și statele din Golf au crescut, la rândul lor, achizițiile.

Petrol mai ieftin, oportunitate pentru rafinării

Această redistribuire a fost stimulată și de prețurile reduse la țițeiul rusesc.

„Petrolul rusesc s-a vândut după sancţiuni cu discounturi semnificative faţă de preţul de referinţă Brent, uneori cu 10-20 de dolari pe baril mai ieftin. Pentru rafinăriile din Asia sau Orientul Mijlociu, acest discount a reprezentat o oportunitate economică majoră”, susţine Chisăliţă.

Importurile de produse rafinate cresc în UE

În timp ce importurile de țiței scad, cele de produse petroliere rafinate sunt în creștere, ceea ce indică o schimbare structurală.

„Această combinaţie sugerează o schimbare structurală: o parte din rafinarea petrolului necesar Europei s-a mutat în afara continentului”, a adăugat specialistul.

Datele arată că importurile de produse petroliere au crescut, în timp ce consumul total a rămas relativ constant, semn că Europa continuă să depindă de aceleași volume, dar din alte surse.

Un mecanism controversat permite revenirea indirectă a petrolului rusesc pe piața europeană.

„Aici apare mecanismul care a generat dezbateri intense în piaţa energetică. O parte din motorina exportată către Europa de state precum India sau Turcia este produsă în rafinării care procesează cantităţi mari de petrol rusesc. Din punct de vedere juridic, produsul rezultat nu mai este considerat ‘rusesc’. Regulile comerciale internaţionale stabilesc că originea unui produs rafinat este ţara în care a avut loc rafinarea, nu ţara din care provine materia primă”, se mai arată în document.

Astfel, combustibilul ajunge în UE ca produs „indian” sau „turcesc”, deși materia primă provine din Rusia.

„Acest mecanism nu este neapărat o încălcare directă a sancţiunilor, dar creează ceea ce analiştii numesc o ‘uşă din spate’ pentru petrolul rusesc”, explică Chisăliţă.

România, parte din noile fluxuri energetice

Și România reflectă această reorganizare a pieței. Importurile de țiței și produse petroliere au rămas ridicate, iar sursele s-au diversificat.

„Importurile de motorină ilustrează clar schimbarea furnizorilor. Înainte de sancţiuni, Rusia era una dintre principalele surse. După 2022, motorina rusească a dispărut aproape complet din statistici, fiind înlocuită de importuri din Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia şi din regiuni precum Statele Unite sau Orientul Mijlociu”, mai arată cercetarea.

Portul Constanța a devenit, între timp, un hub important pentru importurile din regiunea Mării Negre.

Concluzie: dependența nu a dispărut, doar s-a transformat

Analiza arată că sancțiunile au redus relația directă dintre Europa și Rusia, dar nu au eliminat complet influența petrolului rusesc.

„Toate aceste evoluţii indică faptul că sancţiunile energetice au avut un efect real asupra relaţiei comerciale directe dintre Europa şi Rusia. Importurile directe de petrol rusesc au scăzut drastic, iar dependenţa formală a UE de petrolul rusesc s-a redus. În acelaşi timp însă, piaţa globală a petrolului s-a adaptat rapid. Fluxurile comerciale s-au reorganizat, iar petrolul rusesc a găsit noi pieţe în Asia şi în Orientul Mijlociu. O parte din acest petrol este rafinat în produse petroliere care ajung ulterior pe piaţa europeană”, susţine Chisăliţă.

„În economia energetică globală, moleculele de petrol nu au paşaport. Ele urmează rutele cele mai eficiente economic. Sancţiunile pot schimba direcţia fluxurilor, dar rareori pot elimina complet o resursă majoră din piaţă”, concluzionează expertul.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.