Dragoș Pîslaru: Reforma salarială din sectorul public, în lucru până în 2026
Guvernul a convenit cu reprezentanții Comisiei Europene ca legea privind salarizarea unitară a bugetarilor să fie finalizată în următoarele 12 luni.
Într-o declarație recentă, ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că reforma salarială din sectorul public va fi elaborată cu respectarea calendarului PNRR. Acesta a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere la nivel european pentru a amâna termenul limită inițial, oferind astfel timp suplimentar pentru pregătirea proiectului de lege.
„Joia trecută am anunțat că acel jalon legat de reforma de salarizarea unitară, a fost discutată cu Comisia, că, din cauza faptului că are un impact bugetar și ține de discuțiile pe spațiul fiscal, va fi discutat, deci va fi împins pentru jumătatea anului viitor.
Prin urmare, în acest moment nu există un „hei rup” de a lucra la legea salarizării, ci mai degrabă va exista un demers, bineînțeles, din partea ministrului de resort, de a pregăti în noul context un proiect de lege” a transmis ministrul.
Prin urmare, lucrările legislative nu vor fi realizate în grabă, ci vor urma o abordare etapizată. Elaborarea legii va reveni ministerului de resort, care va formula o propunere adaptată noilor condiții fiscale.
Eliminarea diferențelor salariale și regândirea sporurilor
Reforma urmărește o aliniere a veniturilor din administrația publică, în condițiile în care, în prezent, există discrepanțe importante între instituții.
Ministrul Pîslaru a menționat că tema reformei salariale nu este separată de cea a sporurilor, dar a refuzat să comenteze o eventuală ordonanță privind eliminarea acestora.
În schimb, a subliniat că accentul se pune pe relansarea PNRR și pe stabilirea unor criterii clare privind performanța și echitatea între funcționarii publici.
„În ceea ce privește comentarea ordonanței ((privind tăierea sporurilor, n.r.)), din păcate vă voi da același răspuns, nu sunt aici să comentez ordonanța, ci să vă povestesc despre Planul Național de Redresare și Reziliență și să anunț prin intermediul dumneavoastră românii de faptul că există un plan și că avem un calendar și o modalitate foarte concretă prin care putem să repunem pe făgaș PNRR” a afirmat oficialul.
Astfel, modificările salariale ar putea fi însoțite de o reformulare a sistemului de recompensare, inclusiv printr-o analiză a modului în care sunt gestionate fondurile europene de către diverse instituții.
Compensarea performanței rămâne un principiu important
Pe fondul protestului spontan declanșat de angajații ministerului, ministrul a subliniat că nu se pune problema eliminării complete a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice.
Declarațiile sale vin în contextul în care se discută măsuri de reducere a cheltuielilor publice, inclusiv prin diminuarea beneficiilor salariale. Totuși, ministrul a susținut că activitatea angajaților din ministere, mai ales în ceea ce privește atragerea de fonduri europene, trebuie recompensată corespunzător.
„Am spus că nu se pune problema de a nu exista un sistem de bonificare de performanță, asta am spus mai devreme. Deci nu se pune problema să tai, dacă asumpția este că tai tot, nu se pune problema să tai tot, nu există așa ceva.
Am spus doar că este vorba de a vedea cum se pune în aplicare și care sunt discriminările între diverse ministere cu privire la gestiunea fondului europene. Deci asta este tema de lucru, nimeni n-a spus, tăiați tot sau nu compensați oamenii care lucrează zi-noapte pentru absorbția fondurilor europene” a precizat Dragoș Pîslaru.
Discuțiile continuă pe tema identificării dezechilibrelor dintre ministere în ceea ce privește accesul la resursele de recompensare. Reforma se va concentra astfel și pe uniformizarea criteriilor de acordare a compensațiilor.
Reforma, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență
Legea salarizării unitare este integrată în angajamentele asumate de România prin PNRR, în cadrul reformelor structurale din sectorul public.
Ministrul a reamintit că obiectivul este ca sistemul public de salarizare să devină echitabil, eficient și orientat către performanță. Pentru aceasta, guvernul urmează un plan și un calendar clar, în coordonare cu partenerii europeni.
Etapele următoare includ redactarea proiectului de lege de către ministerul de resort, consultări instituționale și, ulterior, aprobarea în Parlament. Autoritățile promit o abordare transparentă și axată pe responsabilitate fiscală.
