Dragoș Pîslaru: Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate

Reprezentanții Guvernului afirmă că, spre deosebire de tentativele anterioare, actualele măsuri vor fi susținute printr-o legislație solidă. Scopul este ca eventualele acțiuni în instanță ale celor demiși să nu mai blocheze procesul de reformare.

Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat că schimbarea de abordare constă în pregătirea unui cadru legal care să susțină aceste demiteri.

„Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a declarat acesta.

Potrivit ministrului, se urmărește ca măsurile să fie aplicate în această vară, tocmai pentru a preveni blocaje juridice ulterioare.

În prezent, o mare parte dintre șefii incompatibili din sectorul energetic nu au fost încă revocați, iar acest fapt a dus la întârzierea unor tranșe importante din fondurile europene. Reforma acestui sector este una dintre cele mai întârziate, potrivit autorităților.

Discuții între ministere pentru aplicarea reformei

Reorganizarea sectorului energetic implică o colaborare strânsă între Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dragoș Pîslaru a precizat că discuțiile tehnice privind lista celor care urmează să fie demiși urmează să aibă loc în perioada imediat următoare.

„Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. Ce vă pot spune este că, ca urmare a discuţiei de ieri, astăzi ministrul Energiei va veni la MIPE pentru a discuta în detaliu aceste lucruri”, a declarat Pîslaru.

De asemenea, el a admis că până în prezent s-au făcut doar demersuri simbolice, fără rezultate concrete.

„Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii, este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a adăugat ministrul.

Planul de guvernare prevede reducerea aparatului de stat

Conform programului de guvernare 2025–2028, Executivul își propune să reducă personalul din administrația centrală cu aproximativ 20%. Această măsură vine în contextul unui deficit bugetar major și al cerințelor de eficientizare a sistemului public.

Documentul semnat de coaliția formată din PNL, PSD, USR, UDMR și reprezentanții minorităților include reforme structurale menite să reducă cheltuielile nejustificate și să asigure funcționarea sustenabilă a instituțiilor publice.

Printre priorități se numără eliminarea posturilor politizate din companiile de stat și oferirea de servicii publice decente, mai ales în domenii esențiale precum sănătatea.

„În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației”, se arată în protocolul politic care susține noul Executiv.

Sindicatele reclamă lipsa de consultare și anunță proteste

Măsurile de austeritate și concedierile anunțate de Guvern au stârnit nemulțumiri în rândul marilor confederații sindicale. Reprezentanții acestora susțin că nu au fost consultați în mod real și solicită o întâlnire urgentă cu premierul Ilie Bolojan.

„Nu noi, salariații, nu noi, organizațiile sindicale ne facem vinovați de situația dezastruoasă în care se află bugetul României”, transmit aceștia într-un comunicat.

Sindicaliștii avertizează că în lipsa unui acord privind măsurile propuse, nu exclud organizarea unei greve generale.

Într-un climat economic dificil, autoritățile încearcă să echilibreze cerințele de reformă impuse de partenerii europeni cu nemulțumirea tot mai vizibilă din rândul angajaților afectați de restructurări.