Fiica lui George Cuşa a făcut un anunț tragic pe pagina sa de socializare. Aceasta a scris că se simte frântă după ce tatăl ei, un supraviețuitor al închisorilor comuniste, a murit la vârsta de 97 de ani.

George Cuşa s-a stins din viață la vârsta de 97 de ani

Amintim că regretatul George Cuşa şi-a petrecut aproape toată tinereţea prin închisorile comuniste. Acesta a trecut pe rând pe la Jilava, închisoare destinată exclusiv studenţilor, unde a fost bătut de foşti colegi convertiţi la comunism, apoi Gherla, Închisoarea Militară Constanţa şi Aiud.

Fiica sa a scris pe Facebook că inima lui, încercată de durere, de entuziasm și de iubire de oameni, nu a mai putut duce atâția ani și atâtea amintiri.

„Îmi doream ca tata să fie nemuritor… Când îi spuneam asta, zâmbea cu blândețe și-mi povestea multe… Acum este nemuritor în ceruri, lângă mama și Adela, lângă Eugen Ștefănescu, de care l-a legat o prietenie fantastică, și lângă toți ai noștri și ai lui. Este nemuritor în inimile noastre și ale tuturor celor care l-au iubit, prețuit și respectat.

Inima lui, atât de încercată – de durere, de entuziasm și de iubire de oameni, deopotrivă – nu a mai putut duce atâția ani și atâtea amintiri, cum ne-a spus până în ultima clipă, parcă scuzându-se că va trebui să ne părăsească și să ne îndurereze. Dumnezeu să te odihnească, Tată, că de iertat nu are ce ierta, așa cum mi-a spus azi-dimineață o persoană la fel de măreață ca tine”, a scris pe Corina Cușa pe Facebook.

George Cuşa a fost dintre puţinii foşti deţinuţi aflaţi în viaţă

Amintim că George Cuşa a fost dintre puţinii foşti deţinuţi aflaţi în viaţă, care au trecut prin ceea ce s-a numit „Fenomenul Piteşti“. Acesta a reuşit să supraviețuiască „reeducării”.

Totuși, viaţa lui a fost definitiv schimbată. Nu i s-a mai permis niciodată să-şi continue studiile şi a trebuit să se mulţumească cu un post în agricultură, la IAS Mihail Kogălniceanu.

„La început nu mi-am dat seama că sunt în stare să te omoare dacă refuzi această reeducare. Am realizat asta mai târziu. Când am ajuns în faţa comisiei formate din oamenii lui Ţurcanu, l-am recunoscut pe unul dintre studenţii pe care îi întâlnisem la grevele studenţeşti din Cluj, din 1946. Iniţial am spus că accept reeducarea, dar nu după metodele sovietice ale lui Makarenko, pentru că acele metode vizau delicvenţii de drept comun, lipsiţi de orice crez.

Nu m-au lăsat să termin ce aveam de spus, că au tăbărât pe mine şi m-am trezit abia a doua zi. M-au bătut cu bastoane, scânduri şi tot ce mai aveau pe-acolo. Am fost bătut groaznic. Am întrebat apoi un coleg ce s-a întâmplat cu mine, în acele zile din martie 1950, pentru că nu înţelegeam ce se întâmplă. Cumplit era că erai bătut de colegi care avuseseră acelaşi crez cu tine”, a povestit George Cușa în trecut pentru adevarul.ro