Nicușor Dan, profund îngrijorat de cel mai recent sondaj INSCOP

Nicușor Dan a afirmat că idealizarea comunismului de către tot mai mulți români se explică, în opinia sa, prin dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. El a subliniat că fenomenul este alimentat de corupție, lipsa de transparență, promisiuni nerespectate și un sentiment general de nedreptate, care au dus la pierderea încrederii în prezent și în viitor. În acest context, nostalgia apare ca o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o percepție distorsionată a trecutului.

De asemenea, președintele a atras atenția că această imagine falsă a comunismului este întreținută de campanii de dezinformare care subminează valorile democratice și promovează o versiune idealizată a trecutului, ascunzând realitățile represiunii, fricii, foametei și lipsei de libertate.

„Mă îngrijorează profund rezultatele studiului prezentat astăzi de INSCOP și IICMER.

În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului.

Sigur că această imagine falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate”, a scris acesta pe Facebook.

Sondajul evidențiază fragilitatea memoriei colective

Potrivit lui Nicușor Dan, faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun evidențiază fragilitatea memoriei colective și vulnerabilitatea la manipulare. El a subliniat că această situație este cauzată de lipsa unei investiții adecvate din partea statului în educația istorică și civică, precum și în comunicarea onestă cu cetățenii.

„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că menținerea democrației presupune combaterea fermă a dezinformării, recâștigarea încrederii cetățenilor prin politici publice corecte și construirea unei societăți bazate pe dreptate, echitate și dezvoltare reală, accesibilă tuturor.

Președintele a avertizat că România nu își poate construi viitorul idealizând trecutul, ci are responsabilitatea de a învăța din el, nu de a-l repeta.

„Pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte și să construim o societate în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii.

România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a conchis el.

Doi români din trei îl regretă pe Ceaușescu

Un sondaj recent realizat de INSCOP scoate la iveală o percepție neașteptată a românilor asupra perioadei comuniste. Conform datelor preliminare, aproximativ două treimi dintre participanți îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider benefic pentru România, în timp ce doar o pătrime exprimă o opinie negativă față de acesta.

Studiul a fost efectuat în luna iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, iar rezultatele complete urmează să fie publicate în perioada următoare.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, afirmă că popularitatea ridicată a fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu nu poate fi pusă exclusiv pe seama nostalgiei. El evidențiază un context mai complex, marcat de influența tot mai puternică a campaniilor de manipulare și dezinformare, desfășurate în mod strategic pe rețelele sociale și menite să distorsioneze percepțiile publice asupra trecutului. Mai multe puteți citi aici.