Percepții neașteptate despre comunism în România
Un nou sondaj INSCOP relevă o realitate surprinzătoare în privința percepției românilor asupra epocii comuniste. Datele arată că aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător benefic pentru România, în timp ce doar o pătrime îl evaluează negativ.
Rezultatele complete ale cercetării, realizate pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane în luna iulie 2025, urmează să fie făcute publice în curând.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, subliniază că acest nivel ridicat de apreciere a fostului lider comunist nu poate fi explicat doar printr-o simplă nostalgie. El atrage atenția asupra unui context mai amplu, în care societatea românească este puternic influențată de campanii intense de manipulare și dezinformare, orchestrate strategic pe platformele sociale.
Ceaușescu a devenit astfel, în ultimul deceniu, o figură virală pe rețele precum Facebook și TikTok, prin materiale video profesionist realizate și distribuite masiv, care contribuie la „mitologizarea” unei epoci controversate.
„Astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru România, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România”, a scris luni directorul INSCOP pe Facebook
O societate vulnerabilă în fața războiului informațional
Această stare de fapt, spune Ștefureac, reflectă vulnerabilitățile profunde ale societății românești în fața unui adevărat „război informațional” ce combină elemente cognitive, hibride și psihologice, cu efecte devastatoare asupra percepției colective.
Nostalgia față de comunism este un fenomen natural, alimentat de amintirea unei epoci în care viața era, pe de o parte, strict controlată, dar, pe de altă parte, în care anumite certitudini sociale existau, mai ales pentru categoriile vulnerabile. Totuși, ceea ce surprinde este intensitatea și amploarea acestui sentiment, cu atât mai remarcabil cu cât au trecut deja 35 de ani de la prăbușirea regimului.
Ștefureac subliniază că nemulțumirile sociale și economice actuale nu pot justifica pe deplin procentul mare al celor care glorifică trecutul comunist. În opinia sa, aceste tendințe sunt în mare măsură efectul unor campanii sistematice de dezinformare, susținute de „o putere ostilă” ce folosește toate mijloacele moderne de propagandă pentru a influența opinia publică.
Lupta pentru adevăr, tot mai esențială
Astfel, pe măsură ce România se confruntă cu provocările prezentului, lupta pentru adevăr în spațiul informațional devine tot mai crucială pentru consolidarea unei societăți bine informate și rezistente în fața manipulării.
„Nostalgia după comunism este și un fenomen natural firesc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir.
De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!
Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”,mai arată directorul INSCOP.
