Barometrul Informat.ro: 85% dintre români se consideră persoane religioase
Barometrul Informat.ro. 85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% afirmă că nu sunt religioși, iar 1% nu au știut să răspundă sau au preferat să nu răspundă.
Persoanele care se declară în special religioase sunt votanții AUR, cei cu studii primare și locuitorii din mediul rural. În schimb, un procent mai mare de persoane cu studii superioare, votanți USR, tineri sub 30 de ani și locuitori ai Bucureștiului și zonelor urbane mari spun că nu se consideră religioase.
În ceea ce privește frecvența participării la biserică, 7,6% dintre respondenți merg de mai multe ori pe săptămână, 23% o dată pe săptămână, iar 17,1% cel puțin o dată pe lună. Totodată, 25,4% spun că frecventează biserica doar de sărbători mari, 19,4% merg foarte rar, iar 6,8% nu merg niciodată. Procentul celor care nu au răspuns este de 0,7%, arată Informat.ro.
Cine merge de cele mai multe ori la biserică
La biserică merg de mai multe ori pe săptămână în special votanții PNL, persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani și cei cu studii primare. Cei care frecventează biserica o dată pe săptămână sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din zonele urbane mici. Persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public merg cel puțin o dată pe lună la biserică.
Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat participă la slujbe doar de sărbători importante într-o proporție mai mare decât restul populației. Cei care merg foarte rar la biserică sunt predominant votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din orașele mari. În rândul celor care nu merg niciodată la biserică, ponderea este mai ridicată în cazul votanților USR și al locuitorilor din București, comparativ cu media populației.
”Religiozitatea românilor este una culturală și identitată, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă în condițiile în care 30,6% din populație declară că merge cel puțin o dată pe săpămână la biserică.
Religiozitatea practicantă este mai ridicată în rândul populației din mediul rural, din orașele mici și medii. De asemenea, votanții PSD și AUR declară că merg mai des la biserică decât votanții PNL și mai ales USR”, a afirmat Remus Ștefureac, director general INSCOP Research.
”Actualele date ale Barometrului Informat.ro – INSCOP Research confirmă imaginea pe care o avem privind religiozitatea românilor. Românii se consideră persoane religioase în marea lor majoritate. Desigur, când vorbim despre religiozitate ca indicator sociologic măsurat printr-un sondaj de opinie, nu ne imaginăm că românii sunt neapărat mai buni și mai pioși decât alți europeni, de exemplu.
În schimb, studiul nostru ne permite să constatăm că românii se autodefinesc, într-un procent covârșitor, ca persoane religioase și nu refuză ideea de religie și asocierea cu religiozitatea. Inclusiv comportamental este sesizabil acest profil atitudinal al românilor: 47% dintre români spun că merg la biserică o dată pe lună sau mai des. Și dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populație consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existența acestei religiozități.
Da, aici este o deosebire față de multe societăți europene occidentale, unde dezinteresul față de religie și ateismul sunt destul de bine reprezentate ca atitudini, atât individuale cât și publice”, a declarat Darie Cristea – director de cercetare INSCOP Research.
Metodologie
Datele au fost colectate în perioada 20-26 iunie 2025, prin interviuri realizate cu ajutorul unui chestionar. Cercetarea s-a desfășurat folosind metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator).
Eșantionul simplu, stratificat, a inclus 1150 de persoane, reprezentative pentru principalele categorii socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Marja maximă de eroare admisă este de ± 2,9%, cu un nivel de încredere de 95%.
