Sondajul care indică o majoritate surprinzătoare a românilor cu o părere favorabilă despre Nicolae Ceaușescu a devenit subiectul central al unui episod al podcastului „HAI Live”. Invitații Robert Turcescu, Mirel Curea și Ciprian Purice discută, cu ton critic și analitic, despre semnificația acestui rezultat. Ei pleacă de la ideea că percepția pozitivă a românilor asupra regimului comunist nu poate fi separată de contextul actual, marcat de instabilitate politică, corupție și lipsă de perspective clare.
Românii privesc pozitiv spre Nicolae Ceaușescu fiind dezamăgiți de prezent
Sondajul care arată că două treimi dintre români cred că Ceaușescu a făcut lucruri bune a stârnit uimire în spațiul public. Jurnaliștii Robert Turcescu, Mirel Curea și Ciprian Purice, sugerează că aceste răspunsuri reflectă, în mare parte, o comparație implicită cu performanțele liderilor postdecembriști.
În condițiile în care tranziția democratică nu a livrat stabilitatea și prosperitatea așteptate, românii par să își amintească mai degrabă aspectele funcționale ale regimului comunist. Stabilitatea locurilor de muncă, siguranța economică și o formă de ordine socială sunt invocate ca motive frecvent întâlnite în această nostalgie.
Deși regimul său a fost autoritar și marcat de lipsuri, mulți români își amintesc de o perioadă cu industrializare accelerată, locuri de muncă garantate și acces la servicii sociale. Această amintire selectivă este alimentată de nemulțumirile legate de precaritatea vieții actuale și lipsa unor lideri politici convingători.
Paneliștii insistă că această nostalgie nu reflectă neapărat o simpatie față de comunism, ci o reacție față de haosul politic post-1989.
Robert Turcescu: Ni se spune că suntem un popor de tâmpiți pentru că ne amintim de Ceaușescu
Robert Turcescu a comentat reacțiile declanșate în spațiul public după publicarea sondajului INSCOP, în care 66,2% dintre români afirmă că Nicolae Ceaușescu a făcut mai multe lucruri bune decât rele. El consideră că această percepție nu este nouă, ci a fost constantă în timp, alimentată de comparațiile pe care românii le fac între liderul comunist și actuala clasă politică.
„Vezi, Doamne, s-a declanșat după apariția unui sondaj în scop în care Ceaușescu e văzut ca marele, ca un om care a făcut lucruri mai mult bune decât rele. (…) 66,2%, vai, auzis ăia de la INSCOP, români consideră că Ceaușescu a făcut lucruri bune.
S-a ajuns la concluzia că, domnule, e nenorocire curată, că trebuie, în momentul de față, rezolvată această situație. Cum? Prin acordarea, eventual, a unor sute de milioane, poate chiar un miliard de euro, ca să combatem această propagandă proceaușistă care există, vezi Doamne, în România. Cu alte cuvinte, ne spune onorabilul Nicușor Dan, chiar pe pagina lui de Facebook, dar ne spune și Ștefureac de la INSCOP și alții, următoarele:
Poporul român este alcătuit din tâmpiți, care, chiar dacă au trăit perioada lui Ceaușescu, au uitat ce era rău atunci și acum îl glorifică pe Ceaușescu pentru că nu înțeleg – sau nu vor să înțeleagă – cât de bine trăiesc în ziua de azi, când este democrație și ne conduc Nicu și cu Ilie, sau, în trecut, Klaus și cu Marcel. Da. Sau Marcel și cu Nicu ălălalt, Ciucă”, a spus el.
Turcescu a continuat, explicând că unii lideri politici consideră acest fenomen o amenințare și ar dori să combată glorificarea comunismului prin măsuri legislative drastice:
„În curând, vor dori să adopte chiar și niște legi prin care, alături de combaterea nazismului, legionarismului și fascismului, să existe și o lege pentru combaterea glorificării perioadei comuniste și a ceaușismului. Deci, prin niște legi, rezolvă ei problema. Dacă cineva spune, la un moment dat, „bă, era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”, pac! – du-l de-aici pe nenorocit, băgați-l la pușcărie, în mă-sa, în fund! Cum a îndrăznit să spună una ca asta?”.
Jurnalistul afirmă că este absurd să se pedepsească opinia oamenilor simpli, care afirmă că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine. El atrage atenția asupra unei tendințe de a desconsidera alegătorii, tratându-i ca pe niște ignoranți. În opinia sa, reacțiile oficiale față de rezultatul sondajului sunt nejustificat de agresive și disprețuitoare.
El consideră că sondajul nu reflectă o iubire oarbă pentru Ceaușescu, ci o comparație amară cu liderii actuali. În opinia sa, românii nu au uitat toate relele regimului, dar nici nu pot ignora prăbușirea încrederii în democrație.
Ciprian Purice: Cum să le explici oamenilor că Ceaușescu a fost rău, când pentru ei a fost începutul civilizației?
Ciprian Purice a explicat, într-un mesaj dens și argumentat, de ce o parte importantă a populației României continuă să păstreze o imagine pozitivă asupra perioadei ceaușiste. În viziunea sa, nu este vorba despre nostalgie ideologică, ci despre recunoașterea unei schimbări reale, profunde, resimțite de oameni în viața lor concretă: de la traiul în sărăcie extremă la acces la locuințe, educație, cultură și siguranță socială.
„Nu vorbim aici despre academicieni, doctori sau elite culturale, care au fost reprimate, ascultați, bătuți sau arestați de regimul Ceaușescu. Vorbim despre milioanele de oameni aduși din satele României, prin procesul de industrializare forțată, în orașe unde li s-au oferit locuri de muncă, locuințe, apă curentă, electricitate, acces la educație și servicii medicale”, a spus Purice.
Purice a descris modul în care regimul comunist a reușit o „emancipare în masă” a unei pături largi din populație, fără perspective anterioare. Oamenii care făceau baie la lighean sâmbăta în sat au ajuns, prin urbanizare, să aibă un trai predictibil, un copil la școală, o asigurare că mâine au un loc de muncă.
„Cum să le explici acestor oameni că Ceaușescu a fost rău, când el a reprezentat, pentru ei, începutul civilizației? Ei nu vor uita asta niciodată, pentru că nu ai cum să le ștergi acel salt în viață. Noi trebuie să fim corecți: să le spunem și ce a fost rău, dar să nu uităm să le spunem și ce a fost bun”, a mai spus el.
El a subliniat că liderii politici de azi nu oferă acea certitudine și coerență în leadership de care oamenii au nevoie. A făcut o paralelă cu viața de familie: poți trăi în lux, dar dacă nu ai siguranță și echilibru, nu te poți bucura de nimic. Exact această siguranță era livrată, spune el, de sistemul ceaușist pentru marea majoritate a muncitorimii.
„Pe vremea lui Ceaușescu exista o stabilitate psihologică. Știai că dacă îți vezi de treabă, îți păstrezi locul de muncă. Astăzi, conducerea politică nu poate furniza această siguranță. Avem o clasă politică slabă, imprevizibilă, care nu inspiră încredere”, explică acesta.
Purice a atras atenția că nu este vorba despre „electoratul PSD”, cum se afirmă adesea cu dispreț, ci despre oameni reali, din toate categoriile, care au trăit un proces real de emancipare. Și care, în lipsa unei alternative convingătoare, nu vor renunța la imaginea pozitivă a acelei epoci.
„Trebuie să arătăm fața hâdă a comunismului – cu represiune, cu lipsuri, cu minciună – dar și ceea ce a fost construit. În ultimii 30 de ani, am vorbit doar despre ce a fost rău. Și ne mirăm că oamenii nu ne cred”, încheie el.
Mirel Curea: Viața în bloc era mai luxoasă decât baia în curte
Jurnalistul Mirel Curea a exprimat un punct de vedere similar, pornind de la propria experiență de familie. A arătat cum mutarea părinților săi de la țară la oraș a însemnat o schimbare radicală a stilului de viață și o emancipare reală pentru milioane de români.
„Eu provin dintr-o familie de oameni care au plecat de la țară. Părinții mei au venit în București la carte. Alte rude de-ale mele s-au dus în orașele mai apropiate de comuna și satul de unde mă trag eu. S-au dus la meserie. Exact asta a fost pentru ei: un salt calitativ uriaș. Faptul că au avut o cadă cu apă caldă și un WC unde tragi apa – nu o chestie în fundul curții, la care te chinuiai să ajungi iarna ca să-ți faci nevoile – a fost un salt calitativ ieșit din comun.
Ocazie cu care s-a distrus și satul, s-a distrus și orașul. Auzi diferite argumente: „Da, dar nimeni nu murea de foame”, „Da, dar toată lumea avea un serviciu”. Cum spun, sigur că da. Pentru oamenii care s-au mutat și au venit într-un bloc, nu a mai contat faptul că în blocul ăla erau iarna 16–17°C, pentru că era o chestie luxoasă față de mediul și condițiile de viață din care veneau”, explică jurnalistul.
Curea a explicat că, deși existau lipsuri, oamenii apreciau standardul nou de trai, care era mult superior celui din satele de origine. De asemenea, libertatea actuală este percepută de unii ca fiind dificil de gestionat.
„Libertatea este foarte greu de administrat. Înainte, dacă copilul ți-o lua razna, ți-l aducea miliția acasă. (…) Te duceai la partid, primeai un apartament. Se rezolvau de la sine foarte multe probleme”, mai spune acesta.
El a subliniat că, pentru o mare parte din populație, acea formă de control social era echivalentul unei vieți ordonate și lipsite de griji. Trecerea la democrație și libertate individuală a adus nesiguranță, ceea ce determină o reevaluare a trecutului dintr-o perspectivă emoțională, dar și practică.
