Nicolae Ceaușescu, un favorit al americanilor
În cadrul podcastului „Evenimentul Istoric”, difuzat miercuri, 6 august 2025, pe canalul de YouTube „HAI România!”, Eugen Mihăescu, cunoscut caricaturist, jurnalist și fost ilustrator la publicații de prestigiu precum The New Yorker și Time, a oferit o serie de mărturii inedite despre activitatea sa artistică și politică din perioada comunistă.
Mihăescu a vorbit despre implicarea sa activă în protestele împotriva regimului Ceaușescu, desfășurate în New York, afirmând cu o undă de mândrie că a fost „un animator” al acestor manifestații. El a explicat că, deși la acea vreme Nicolae Ceaușescu era considerat un favorit al americanilor, acest sprijin nu l-a împiedicat să folosească arta ca formă de protest. A subliniat și caracterul schimbător al politicii externe americane, pe care a descris-o drept „o politică de bucătărie”, făcând aluzie la tendința SUA de a abandona liderii favorizați anterior.
Artistul a povestit că a realizat numeroase desene anti-Ceaușescu, inițial publicate într-un ziar cu tiraj redus, distribuit prin cartierele mărginașe, cofetării și aprozare. Ulterior, lucrările sale au fost preluate de publicații de anvergură, precum „Time”. Un episod relevant a fost acela în care un desen a ajuns în România, iar soacra sa, recunoscând lucrarea, s-ar fi speriat atât de tare încât ar fi fugit imediat din țară.
Presa americană l-a menajat pe Ceaușescu
Mihăescu a atras atenția și asupra lipsei de reacție a presei americane față de evenimentele tragice petrecute în România anilor ’80, precum revolta muncitorilor de la Brașov din 1987. Potrivit acestuia, deși un comunist bătrân a semnalat printr-o scrisoare în New York Times că muncitorii erau împinși la sinucidere din cauza condițiilor inumane, presa nu a tratat serios subiectul.
În ceea ce privește Revoluția Română din 1989, Mihăescu a mărturisit că a urmărit evenimentele de la New York, într-un context personal ironic, fiind îndrăgostit la acea vreme. A criticat și postul Europa Liberă, pe care l-a considerat o unealtă a propagandei americane, dar și modul în care presa occidentală a continuat să-l menajeze pe Ceaușescu până în ultimul moment.
Dan Andronic: – Voiam să vă întreb două lucruri: Ați participat la manifestațiile împotriva lui Ceaușescu la New York?
Eugen Mihăescu: – Da. Eram, chiar aș spune cu o oarecare mândrie, un animator acolo.
Dan Andronic: – Nu ați avut probleme cu americanii? Pentru că, atunci, era favoritul lor.
Eugen Mihăescu: – Nu. Era favoritul lor, dar ei au întotdeauna un favorit pe care-l uită la un moment dat. Era cât pe ce să nu-l uite, era cât pe ce să-i dea și azil politic, să-l scoată cum i-au scos și pe alții, pe nepoțelul lui, pe maică-sa. În fine, politica lor e o politică de bucătărie. (…)
Dan Andronic: – Ați făcut desene anti-Ceaușescu în America?
Eugen Mihăescu: – Am făcut foarte multe. Întâi, le publicam într-un ziar care apărea în 500 de exemplare, prin cofetării, prin aprozare, prin cartierele mărginașe. După aceea, îl duceam la „Times”. Lui soacra-mea i-a dus cineva desenul în România și s-a speriat îngrozitor, s-a urcat în avion și a fugit.
Eugen Mihăescu: – La un moment dat, am citit câteva rânduri în ziar, în „New York Times”, că un bătrân comunist a scris o scrisoare despre muncitorii de la Brașov în care a spus că muncitorii sunt împinși la sinucidere din cauza frigului în camerele lor înghețate. Clasa muncitoare s-a revoltat, a protestat, s-a întâmplat la Brașov în ’87. Nimeni n-a spus nimic despre chestia asta în presa americană.
Dan Andronic: – Cum ați văzut Revoluția Română?
Eugen Mihăescu: – Am văzut-o la New York, eram îndrăgostit de cineva… fosta mea soție zicea că eu am făcut Revoluția în pat, nu e chiar așa. Eu n-am ascultat niciodată Europa Liberă. Pentru mine, Europa Liberă era un post plătit de Informațiile Americane. Presa americană îl menaja extraordinar pe Ceaușescu.
