Doar 13% dintre aplicanți sunt potențiali beneficiari ai granturilor pentru investiții din Măsura 3 (Analiză)
Sursă foto: Inquam Photos, Octav Ganea
Conform unei analize, doar 13% dintre companiile care aplică sunt potențiali beneficiari. Cele mai populare domenii de activitate, după numărul de companii și sumele solicitate sunt transporturile rutiere de mărfuri, lucrările de construcții și restaurantele.
Doar 13% dintre aplicanţi, aproximativ 3.580 de companii, sunt potenţialii beneficiari ai Măsurii 3 „Granturi pentru investiţii acordate IMM-urilor”, potrivit analiştilor KeysFin.
„În ceea ce priveşte cele mai populare domenii de activitate, acestea sunt transporturile rutiere de mărfuri, lucrările de construcţii şi restaurantele (aproximativ 685 companii care reprezintă 19% din totalul potenţialilor beneficiari) şi ar putea primi granturi pentru investiţii de aproximativ 460 de milioane de lei din cele 2,3 miliarde de lei (fără contribuţia proprie) aferente măsurii, în baza listelor aplicanţilor, ordonate pe regiuni, în funcţie de criteriile de departajare, aşa cum sunt ele descrise în procedura de implementare şi publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pe 2 februarie”, se menţionează în comunicat.
Potrivit analizei KeysFin, pe primul loc în topul domeniilor de activitate ale potenţialilor beneficiari după numărul de companii şi sumele solicitate se află Transporturile rutiere de mărfuri, cu 307 companii, 9% din totalul potenţialilor beneficiari şi granturi în valoare de aproximativ 200 milioane de lei, iar pe locul secund Lucrările de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 211 companii, 6% din totalul potenţialilor beneficiari şi granturi în valoare de aproximativ 174 milioane de lei.
Topul este completat de Restaurante, categorie care însumează 166 companii, 5% din totalul potenţialilor beneficiari şi granturi în valoare de aproximativ 114 milioane de lei, iar apoi Activităţile de consultanţă pentru afaceri şi management – 3% şi Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, cu 2%.
371 de companii au solicitat suma maximă de 200.000 de euro
În ceea ce priveşte sumele alocate, dintre cei 3.578 potenţiali beneficiari, 371 companii au solicitat suma maximă de 967.900 de lei (echivalentul a 200.000 de euro), iar 12 companii au solicitat suma minimă de 241.975 de lei (echivalentul a 50.000 de euro), potrivit listelor publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
„Cât despre topul sectoarelor economice din care fac parte potenţialii beneficiari după numărul de companii şi sumele solicitate, pe primul loc se află Comerţul, cu 774 companii care reprezintă 22% din totalul potenţialilor beneficiari şi granturi în valoare de aproximativ 513 milioane de lei, fiind urmat de Construcţii, cu 431 de companii care reprezintă 12% din totalul potenţialilor beneficiari şi granturi în valoare de aproximativ 296 milioane de lei, iar apoi de Industria Prelucrătoare, cu 12% dintre companii şi granturi în valoare de 274 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Transportul si depozitarea (11% dintre companii) şi Hotelurile si restaurantele (9% dintre companii)”, se mai spune în comunicat.
Cele mai multe companii care au solicitat granturi se află în Bucureşti (15%), Cluj (10%), Timiş (6%), Dolj (5%) şi Iaşi (5%), acesta fiind totodată şi topul judeţelor în funcţie de sumele solicitate.
Din totalul de 27.736 de firme înscrise, admiterea la finanţare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiţii on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcţie de procentul cofinanţării, valoarea cifrei de afaceri şi ordinea înscrierii aplicaţiei.
Analiştii KeysFin subliniază că distribuţia geografică reflectă sumele solicitate de potenţialii beneficiari după judeţul în care aceştia îşi au sediul social, care poate fi diferit de cel în care este propusă investiţia aferentă proiectului depus.
Sursă foto: INQUAM Photos, Octav Ganea
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






