DNA a clasat dosarul „Dragnea – vizită la Trump”. Procurorii au stabilit că fapta nu există

După aproape opt ani de anchetă, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a închis dosarul „Dragnea – vizită la Trump”, în care fostul lider al PSD era acuzat de trafic de influență și folosirea funcției de partid pentru obținerea de foloase necuvenite. Decizia a fost luată pe 10 septembrie 2025, pe motiv că fapta penală nu există.

DNA: „Fapta nu există”. Cauza, clasată după opt ani de investigații

Potrivit răspunsului transmis către G4Media.ro, DNA – Structura Centrală a dispus clasarea cauzei în baza articolului 16, alineatul 1, litera a din Codul de procedură penală, care prevede că acțiunea penală nu poate fi exercitată dacă fapta nu există.

Procurorii au ajuns la această concluzie după ce, în urmă cu patru ani, susțineau că Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, ar fi comis infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid pentru obținerea de foloase necuvenite.

Dosarul viza vizita efectuată de Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, în ianuarie 2017, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a primului mandat al președintelui american Donald Trump.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”.

Acuzațiile inițiale vizau contracte militare și servicii de lobby

Potrivit procurorului Jean Uncheșelu, care instrumenta dosarul la acel moment (actualmente la Parchetul European – EPPO), fostul lider PSD și-ar fi traficat influența pe lângă premierul de atunci Sorin Grindeanu și alți reprezentanți din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României.

Contractele vizau achiziții de sisteme C4I cu capabilități ISTAR și un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (OSINT).

Compania americană Circinius Defence LLC era controlată, prin Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, vicepreședinte al Comitetului de inaugurare a președintelui Trump și unul dintre principalii donatori ai Partidului Republican. În trecut, Broidy recunoscuse, într-un caz din 2009, că a dat mită în valoare de 1 milion de dolari unor oficiali din statul New York și manageri ai fondurilor de pensii.

În schimbul presupusului trafic de influență, Liviu Dragnea ar fi beneficiat de vizita la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump și de servicii de lobby plătite de oameni de afaceri apropiați.

A doua acuzație viza un sprijin pentru numirea unui consul la Bonn

Într-o altă parte a dosarului, Dragnea era acuzat că și-ar fi folosit influența de lider de partid pentru a interveni pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, în scopul sprijinirii numirii lui Gheorghe Dimitrescu în funcția de consul general al României la Bonn.

În schimbul sprijinului politic, Gheorghe Dimitrescu ar fi plătit, din fondurile PSD, 100.000 de dolari către o firmă de lobby americană, care urma să faciliteze întâlniri la nivel înalt pentru Liviu Dragnea în cadrul administrației americane.

Cine mai era vizat în dosar

Pe lângă Liviu Dragnea, în dosar mai figurau ca suspecți:

• Cristian Burci, om de afaceri și fost patron al postului Prima TV,

• Carlo Burci, fiul acestuia,

• Dan Belcea, prieten și partener de afaceri al lui Burci, CEO al off-shore-ului Celeran Ventures LLC din Insulele Virgine Britanice,

• Gheorghe Dimitrescu, fost consul al României la Bonn.

Toți au fost cercetați pentru cumpărare de influență.