Directorul de proiect, Anca Daniela Boagiu, considera aceasta etapa benefica pentru rodajul programului, deoarece solicitantii isi vor putea pregati si depune in tihna propunerile de proiecte. „In acest interval de timp, pana va veni asistenta tehnica straina pentru transferul de know-how, noi vom face „bucataria”, cum s-ar spune. Lansam oferta, punem la dispozitia solicitantilor caietele de sarcini, le oferim informatiile de care au nevoie si le spunem unde se pot adresa pentru a primi consultanta necesara elaborarii proiectelor.” Evaluarea lor se va face de catre asistenta tehnica si sub supravegherea comitetului de coordonare zonala. Acestuia ii revine sarcina de a urmari impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei respective. De abia dupa aceea lista se va transmite la Uniunea Europeana si se vor deschide finantarile. Dna Boagiu anticipeaza ca in luna octombrie, cel tarziu noiembrie, se vor putea incheia primele contracte in cadrul RICOP. Din cei 100 de milioane euro prevazuti pentru finantari nerambursabile, bugetul alocat in aceasta prima etapa va fi proportional cu numarul persoanelor disponibilizate pana la sfarsitul lunii mai. In aceste conditii, desigur ca se vor bucura de mai mult succes (adica finantari) proiectele prin care se vor crea mai multe locuri de munca sau care vor contribui la dezvoltarea economica a zonei respective.
Banii insa nu vor fi primiti toti o data, ci in transe eliberate in functie de progresul inregistrat in realizarea planului de afaceri sau proiectului social. Din aceasta cauza, fiecare gestionar de proiect va fi monitorizat si evaluat pe tot parcursul desfasurarii activitatii. Ceea ce nu inseamna chiar prea mult timp. Termenul de finalizare a activitatilor finantate prin RICOP nu trebuie sa depaseasca 31 decembrie 2002. Aceasta este ultima data pana la care se pot efectua plati pentru proiectele selectionate.
Partea buna a concedierilor
Programul RICOP are mai multe componente, dar numai cateva dintre ele sunt deschise persoanelor fizice sau juridice. Pentru prima componenta, cea de „Servicii de preconcediere” (1.a), licitatia s-a incheiat si urmeaza sa se desemneze castigatorul.
l Scopul serviciilor: asigura plasarea oamenilor in locuri alternative de munca/ asistenta si indrumare pentru a gasi un loc de munca.
l Beneficiari: persoanele ce vor fi disponibilizate din intreprinderile stabilite in Planul de restructurare prin HG nr.978/1999 (aproximativ 5.000 de lucratori pe o perioada de un an si jumatate).
l Buget alocat: peste 800.000 euro. Banii sunt destinati finantarii asistentei tehnice de care vor beneficia aceste servicii.
Componenta1.b. „Cofinantare a platilor compensatorii” vizeaza preluarea partiala a presiunii create asupra bugetului prin restructurarea marilor intreprinderi generatoare de pierderi. Cofinantarea Phare va reprezenta maximum 40% din suma totala prevazuta pentru platile compensatorii alocate lucratorilor disponibilizati din intreprinderile cuprinse in Planul de restructurare. Suma totala stabilita pentru aceasta masura a programului (28 milioane euro) va fi orientata spre aproximativ 60.000 de persoane disponibilizate. Uniunea Europeana nu este insa dispusa sa ne dea acesti bani cu lopata. Dna Anca Boagiu avertizeaza ca vom putea recupera cele 40 de procente din cheltuielile pe care le face in mod curent Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala (ANOEP) numai daca rezultatele obtinute in urma monitorizarii vor fi satisfacatoare. „Numai asa UE va accepta sa ne ramburseze, o data la sase luni, 40% din suma cheltuita.” Cum vor fi convinsi unii dintre muncitorii disponibilizati sa gaseasca un nou loc de munca este greu de anticipat in situatia in care sumele primite vor fi mai mari decat salariile. In conditiile actualelor reglemetari, reprezentantii ANOFP spun ca n-au la dispozitie nici o modalitate de a-i „motiva” pe viitorii disponibilizati sa mai munceasca. Platile compensatorii nu pot fi taiate daca ei refuza un loc de munca, asa cum se intampla cu ajutorul de somaj. Un disponibilizat de la Sidex Galati, spre exemplu, va primi lunar 5,4 milioane lei net, in timp ce salariul mediu pe combinat este de 2,8 milioane lei. Cu acesti bani primiti de la stat si in baza prevederilor din contractul colectiv de munca, ei pot sta linistiti acasa intre 6 si 12 luni. Dupa care postasul le aduce la domiciliu ajutorul de somaj cuvenit. Mai mic, drept e, dar sa nu uitam ca, pe intervalul respectiv de timp, lor le curge vechimea in munca.
Atractii pentru investitori
A doua componenta a RICOP, „Lucrari publice”, nu va intra in prima faza de licitatie a programului. Pentru a putea intra in circuitul public, primariile si consiliile locale trebuie mai intai sa depuna proiectele lor la comitetele de coordonare zonala. Acestea le analizeaza si le aproba daca sunt corespunzatoare politicilor de dezvoltare zonala. De abia dupa aceea se scot la licitatie lucrarile ce vor trebui efectuate. Prin aceasta componenta se vor cofinanta proiecte de lucrari publice, avand ca scop imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile afectate de restructurare industriala, dar si cresterea atractivitatii pentru investitori.
Suma totala alocata va fi de 14 milioane euro. Cu acesti bani se vor co-finanta aproximativ 140 de proiecte realizate de autoritatile locale din zonele RICOP. Se estimeaza ca vor fi create circa 4.600 locuri de munca, din care cel putin jumatate vor fi ocupate de lucratorii disponibilizati.
Tipurile de proiecte de lucrari publice aprobate (care vor include si activitati de formare profesionala):
construirea de locuinte sociale;
investitii in scoli, centre de formare profesionala, spitale;
dezvoltarea transportului local;
infrastructuri necesare pentru protectia mediului;
conservarea platformelor industriale si lucrari de imbunatatiri funciare.
Contributia autoritatilor locale la aceste proiecte va fi de 10%.
Toate componentele Programului sunt in legatura unele cu altele. Pentru a putea executa corespunzator lucrarile, de exemplu, intreprinzatorii vor putea lua personal pregatit in cadrul componentei ce urmareste promovarea ocuparii fortei de munca. La fel si intreprinzatorii care solicita finantare pentru dezvoltarea activitatii sau pentru inceperea unei afaceri. Scopul intregului program este de a asigura suport reciproc pentru toate componentele sale.