Deși este de părere că modificările propuse nu ar încălca Constituția, Augustin Zegrean anticipează că documentul ar putea fi blocat în Parlament, din cauza consecințelor pe care le-ar genera.
Augustin Zegrean spune că reforma pensiilor magistraților este brutală și dăunătoare
Augustin Zegrean, care a condus CCR între 2010 și 2016 și a fost senator PD și membru al Comisiei de redactare a Constituției în perioada 1990–1992, apreciază că proiectul ar trece testul constituționalității, întrucât nu are efecte retroactive și nu afectează drepturile deja câștigate de actualii beneficiari.
El atrage însă atenția că, pentru a ajunge la CCR, legea trebuie adoptată de Parlament, lucru pe care îl consideră puțin probabil. În opinia sa, modificările sunt prea abrupte și ar provoca efecte neprevăzute în sistemul judiciar.
„Câtă vreme textul pe care ei îl propun în noul proiect nu are efecte retroactive, deci nu îi deranjează, nu îi afectează, pe cei care au beneficiat până acum de prevederile legii de până acum, nu văd de ce n-ar trece de CCR. Cred că va trece”, a declarat fostul judecător constituțional pentru HotNews.
Proiectul nu include judecătorii CCR
Fostul președinte al CCR subliniază că nu este corect ca judecătorii să fie criticați și acuzați de dezechilibrele bugetului de pensii, întrucât pensiile acestora nu provin din fondul național de pensii, ci în mare parte din bugetul de stat.
„Dumneavoastră m-ați întrebat dacă va trece de Curte. Eu nu cred că va trece de Parlament, dar ăsta este un alt aspect. Ca să ajungă la Curte trebuie să fie adoptată de Parlament”, a mai spus Zegrean.
Proiectul nu include judecătorii Curții Constituționale, fapt explicat de Guvern prin reglementarea separată a statutului acestora. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, includerea lor în Legea nr. 303/2022 ar fi generat un paralelism legislativ, contrar principiului legalității și securității juridice.
În spațiul public există speculații că această excludere ar avea scopul de a evita riscul ca CCR să declare legea neconstituțională, însă Zegrean respinge această idee, explicând că CCR nu face parte din sistemul judecătoresc și nu judecă persoane, ci legi și conformitatea lor cu Constituția.
„Nu se poate să tot dai în judecători, să îi tot critici, să spui că din vina lor nu mai sunt bani de pensii. Nu este adevărat, pentru că pensiile lor nu sunt plătite din fondul național de pensii. Cea mai mare parte a pensiilor lor sunt plătite de la bugetul de stat, ori bugetul de stat, nu știu, dacă e așa fragil încât nu poate să susțină pensia a câteva mii de magistrați…”, a subliniat Zegrean.
Schimbarea modului de calcul al pensiei va genera diferențe majore
În privința conținutului proiectului, Zegrean atrage atenția că schimbarea modului de calcul al pensiei – de la 80% din ultimul venit brut la 70% din salariul net – va genera diferențe majore. El consideră că nu era momentul pentru o asemenea modificare, pe care o vede ca un factor de destabilizare a sistemului.
„Putem specula orice. Și dumneavoastră puteți specula orice, și alții pot specula același lucru. Deja am văzut că se speculează acest lucru, dar eu de mult am spus că nu aveau ce să caute judecătorii CCR acolo, în legea aceea.
CCR nu face parte din sistemul judecătoresc, nu face parte din instanțele judecătorești. Toată lumea știe asta (…). Ei nu judecă oameni. La CCR nu se judecă oameni, se judecă legi și respectarea Constituției”, a completat Zegrean.
Preconizează efecte nefaste, printre care pensionarea anticipată a unui număr mare de magistrați experimentați înainte de intrarea în vigoare a legii, în contextul în care mulți judecători actuali sunt foarte tineri.
„Se schimbă modul de calcul al pensiei, pentru că până acum ei primeau pensia 80% din ultimul venit, ultima lună de activitate brut, iar de acum vor primi 70% din salariul net. Sigur că va fi un cuantum diferit, va fi o mare diferență. În mod normal, nu trebuia să se ajungă aici. Nu trebuia să se introducă această tulburare formidabilă care se va întâmpla în sistemul de justiție”, a susținut fostul judecător CCR.
Guvernul dorește ca legea să fie adoptată până la 1 octombrie 2025
Proiectul inițiat de Guvern, sub coordonarea lui Ilie Bolojan, prevede:
- vârsta standard de pensionare de 65 de ani, identică cu cea din sistemul public;
- necesitatea unei vechimi de minimum 35 de ani pentru pensionare;
- limitarea pensiei la maximum 70% din venitul net din ultima lună de activitate;
- posibilitatea pensionării anticipate după 35 de ani vechime, cu o penalizare de 2% pe an până la atingerea vârstei standard;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an și jumătate anual, până în 2036;
- norme tranzitorii care mențin regulile actuale pentru cei ce îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a legii.
Guvernul dorește ca legea să fie adoptată până la 1 octombrie 2025, iar Bolojan susține că proiectul a fost redactat în conformitate cu deciziile CCR din trecut, pentru a evita respingerea pe motive de neconstituționalitate.
„Un proiect dăunător, per total, da, și consecințele vor fi nefaste, pentru că mulți magistrați vor ieși la pensie până va intra legea aceasta în vigoare și oricum judecătorii de astăzi sunt foarte tineri.
Mult prea tineri ajung judecători și prin această lege vor pleca toți care mai sunt cât de cât trecuți prin meserie și care mai au experiență și care au creat dreptul în România”, a conchis acesta.
În trecut, tentativele de eliminare a pensiilor speciale au fost respinse în repetate rânduri de Curtea Constituțională.
