Directiile financiare judetene devin primari in orasele falite

In acest moment, mai mult de 80% din primariile oraselor mici si comunelor nu mai au bani pentru a se achita de obligatiile cotidiene: salariile functionarilor primariilor, salariile profesorilor, indemnizatiilor pentru handicapati si asa mai departe. In plus, foarte multi dintre primari asteapta o noua rectificare bugetara, prin care sa le fie “distribuiti” banii de care au nevoie. “Nu sunt bani pentru a putea asigura, pana la finele anului, salariile profesorilor, a

In acest moment, mai mult de 80% din primariile oraselor mici si comunelor nu mai au bani pentru a se achita de obligatiile cotidiene: salariile functionarilor primariilor, salariile profesorilor, indemnizatiilor pentru handicapati si asa mai departe. In plus, foarte multi dintre primari asteapta o noua rectificare bugetara, prin care sa le fie “distribuiti” banii de care au nevoie. “Nu sunt bani pentru a putea asigura, pana la finele anului, salariile profesorilor, ajutoarele sociale sau ajutoarele de incalzire. Daca nu va mai avea loc o rectificare bugetara, nu stiu cum ne vom descurca”, spune Nicolae Didiu, primarul orasului Cavnic.

Bugetele primariilor sunt formate, in principal, din veniturile pe care le poate atrage comunitatea locala – impozite si taxe locale, o cota din impozitul pe venitul colectat pentru bugetul de stat, care a crescut anul acesta de la 63% la 82%. La acestea se adauga fondurile de echilibrare, bani care provin de la bugetul de stat. Fonduri de echilibrare primesc toate primariile, criteriile principale pentru alocarea lor fiind suprafata pe care se intind si numarul de locuitori. Beneficiarii sistemului actual sunt, in concluzie, orasele mari. Cele mici, care nu au economie sau prea multi salariati, sunt defavorizate. Din cauza modalitatii de calcul a sumelor de echilibru, orasele mici ies in pierdere si la alocarea acestor fonduri. In plus, de la an la an, bugetul primariilor oraselor mici este afectat, din cauza competentelor ce le sunt transferate, neinsotite de banii aferenti. Ceea ce le aduce, deseori, in incapacitate de plata. Atata doar ca nu se intampla nimic: rostogolesc cheltuielile si asteapta o rectificare bugetara. Potrivit noilor reglementari, ce vor intra in vigoare in 2007, directiile financiare si camerele de conturi vor rezolva starea de criza financiara.


In aceste conditii, Ministerul Administratiei vine si spune ca este necesar ca in legislatia ce reglementeaza bugetele locale sa fie prevazute si starile de criza financiara, de insolventa sau de insolvabilitate, pentru a se asigura o urmarire cat mai buna a banului public. “Declararea insolvabilitatii administrativ-teritoriale era o masura ce figura in planul nostru de prioritati in relatia cu Uniunea Europeana. Teama generala pornea din aceea ca pot fi contractate credite la nivel local, fara acoperire, pe care trebuie sa le achite statul. Dar acest procedeu apare doar in cazul in care cheltuielile depasesc veniturile”, explica Liviu Radu, secretar de stat, Ministerul Administratiei.
Ideea in sine este buna, nimic de spus. Atata doar ca primariile noastre nu sunt pregatite sa dea piept, in acest moment, cu ideile europene. Iar ceea ce poate parea bun, la o prima vedere, poate dauna, la o analiza atenta.


Ministerul Administratiei spune ca, din 2007, primariile vor avea un buget de functionare, in care vor fi trecute sumele de care au nevoie primariile pentru a plati facturile, si bugete de dezvoltare, in care vor fi prevazute sume care sa acopere necesitatile investitionale ale localitatii. Insa, Liviu Radu recunoaste ca, pentru inceput, sumele ce vor fi alocate pentru a acoperi nevoile primariilor vor fi mai mici decat cele reale. Chiar daca cele doua masuri – alocare de bani pe destinatii si faliment in caz de esec -, vor merge in paralel din 2007, tot este posibil ca in primii ani de aplicare primariile oraselor mici sau ale comunelor sa intre in stare de insolventa.


In randurile primarilor, parerile sunt impartite. Unii se resemneaza, stoici, altii ameninta cu revolta. “Orice persoana fizica sau juridica poate deceda oricand din punct de vedere economic. Nu poti astepta sa fii tratat preferential”, spune Emil Draghici, primar Valcana Bai.

“Nu este exclus sa asistam la falimente in serie, daca se mentine nivelul actual de finantare si dupa intrarea in vigoare a noilor prevederi. Alocarile trebuie sa fie cat mai aproape de necesitati.”

Ionel Chirita, primarul Harsovei

Ce presupune falimentul oraselor

• Unitatea administrativ-teritoriala este in criza financiara daca se afla in una din urmatoarele situatii: neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile, inregistrate la sfarsitul unui trimestru al anului financiar, si care depasesc 30% din bugetul afectat trimestrului respectiv; neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data platii. Mentinerea furnizarii eficiente a serviciilor esentiale este obligatorie.


• Insolventa este atunci cand unitatea administrativa se afla in incapacitate de plata a obligatiilor exigibile ce depasesc 50% din bugetul acesteia pe 90 de zile. Procedura gestionarii situatiei de insolventa va incepe pe baza unei cereri formulate de catre creditori sau de catre ordonatorul principal de credite, introduse la tribunalul in a carui raza de competenta isi are domiciliul unitatea administrativ-teritoriala. In cazul in care la terminarea perioadei de executare a planului de redresare mai sunt datorii neachitate, acestea vor fi esalonate, in functie de veniturile ce urmeaza a fi incasate.


• Insolvabilitatea este atunci cand unitatile administrative se afla in incapacitate de plata a datoriilor exigibile ce depasesc 50% din bugetul lor pe 180 de zile. Judecatorul sindic va numi un administrator – directia de finante, si va continua procedura de redresare financiara. Este posibil sa fie organizate noi alegeri.