La nivel mondial, diplomația sportivă a devenit un instrument extrem de utilizat în ultimii ani de către țări precum Statele Unite ale Americii, China, Rusia, Australia, Marea Britanie, Israel, Italia, Germania, Qatar și, nu în ultimul rând, de către vecina noastră Ungaria.
Dilomația sportivă poate fi un instrument de soft power
Conceptul se referă la puterea unică a sportului de a uni popoare, națiuni și comunități, și la capacitatea unei țări de a utiliza sportul și evenimentele sportive pentru a promova relațiile internaționale și a facilita dialogul dintre state. Ca un adevărat instrument de soft power, diplomația sportivă poate sprijini prioritățile de politică externă.
În România, diplomația sportivă nu este un domeniu complet străin. Totuși, se află încă la începuturile sale. Țara noastră a avut întotdeauna sportivi remarcabili, chiar legende la nivel mondial, care au fost adevărați ambasadori ai României în întreaga lume.
Personalități precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase, Elisabeta Lipă, Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin și, mai recent, Simona Halep, Cristina Neagu, David Popovici, au contribuit la respectul de care România se bucură în numeroase împrejurări.
Cu siguranță fiecare dintre noi a simțit sentimentul recunoștinței atunci când, în străinătate, în momentul în care se întreabă despre originea noastră și răspundem „România”, interlocutorul exclamă cu bucurie numele unuia dintre acești mari sportivi. Acest lucru este parte din diplomația sportivă. Însă, din păcate, nu am exploatat pe deplin acest potențial oferit de comorile noastre naționale.
România nu este străină de conceptul de diplomație sportivă
România a făcut câțiva pași timizi în direcția diplomației sportive. În anul 2014, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a organizat o conferință denumită sugestiv „Diplomația sportivă”. La acea vreme, președintele COSR, Alin Petrache, sublinia că „Sportivii, prin expunerea națională și internațională de care se bucură, sunt, prin natura lor, vectori de imagine.
Acest statut impune o anumită responsabilitate, nu doar pentru că ei reprezintă drapelul național în străinătate, ci și pentru că sunt exemple ale unei națiuni, ale unor idealuri, servind ca modele pentru tinerii în formare, atât din țara de origine, cât și dincolo de granițele acesteia”.
Ultimul eveniment relevat pe această temă a avut loc în anul 2021. Atunci, a avut loc prima ediție a cursului „Diplomația și geopolitica sportului”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Institutul Sportiv Român.
Gimnastica ritmică și diplomația sportivă
Iulian Fota, expert în politică externă și fost Secretar de Stat pentru afaceri strategice MAE a declarat:
„Sportul românesc poate și ar trebui să joace un rol extrem de important în relațiile internaționale, chiar un facilitator pentru atingerea unor obiective de politică externă.
România a avut și încă are numeroși sportivi de talie mondială. În egală măsură ar trebui să ne preocupe tânăra generație de sportivi, să stimulăm participarea la cât mai multe competiții internaționale, să ne facem cunoscute talentele. Tinerii sportivi de astăzi pot fi «ambasadorii» de mâine”.
Gimnastica ritmică este prea puțin mediatizată în România. Totuși, este poate una dintre cele mai folosite ramuri ale diplomației sportive la nivel mondial. Alături de gimnastica artistică, este considerată una dintre cele mai spectaculoase și apreciate discipline sportive. Este singura formă de activitate fizică care îmbină grația, tenacitatea, muzicalitatea și elemente precum baletul și dansul, scrie EVZ.ro.
Datorită potențialului său artistic deosebit, gimnastica ritmică este extrem de apreciată la nivel mondial. Anual, sunt organizate sute de competiții internaționale în întreaga lume, adunând sute de sportive și zeci de națiuni.
Potențialul României în gimnastica ritmică
Recent, jurnalistul Iuliu Vlădescu a avut o discuție cu Alexandra Piscupescu, un reprezentant al noii generații de antrenori. Aceasta aduce o viziune proaspătă și adaptată la cerințele timpurilor. Ea este nu doar o sportivă cu rezultate de excepție, dar și un arbitru internațional și membru în comitetul tehnic al European Gymnastics (Uniunea Europeană de Gimnastică). De asemenea, este vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică Ritmică, fiind o personalitate renumită în lumea acestei discipline.
În urma discuției, a aflat cu bucurie că țara noastră deține un potențial extraordinar în acest domeniu, atât datorită performanțelor remarcabile ale tinerelor sportive care câștigă numeroase titluri naționale și internaționale, cât și datorită oportunității oferite României de a găzdui Campionatul Mondial de Junioare. Anul trecut, România a organizat acest campionat cu succes. Iar evenimentul va avea loc din nou în 2027.
„În calitate de arbitru internațional, am participat la numeroase concursuri și campionate de gimnastică ritmică organizate în afara țării și am putut constata că gimnastele noastre sunt la un nivel de performanță apropiat și chiar superior multor reprezentante de echipe cu renume în acest domeniu.
Gimnastica ritmică la nivel mondial este într-o continuă evoluție. Sunt schimbări semnificative în creșterea spectaculozității, inovației și diversității sportivelor care ajung în top, ceea ce face ca acest sport să devină apreciat de tot mai multe fete.
La noi în țară avem deja rezultate remarcabile pe plan internațional prin senioarele și junioarele noastre: Annaliese Dragan, calificată la JO de la Paris din acest an, Amalia Lica vicecampioană mondială la Junioare, Christina Dragan medaliată cu argint și bronz la Campionatul European. Avem un potențial uriaș și la următoarele generații de a face treaba bună pe plan internațional… și da…ele pot deveni următorii ambasadori ai sportului românesc”, a mai spus Alexandra Piscupescu, arbitru international și vicepreședinta FRGR.
