RELOADED
Preşedintele Traian Băsescu, iertat de păcatele primului mandat de majoritatea simplă a românilor, este pregătit (căit, spovedit, uns şi binecuvântat) pentru nivelul următor al cruciadelor sale

ZOOM

Zbor deasupra unui cuib de cuci

Se dă enunţul: 23 decembrie 2009. Invitaţie de presă. Direcţia Comunicare vă invită marţi, 23 decembrie 2008, începând cu ora 16:15, la sediul din str. Apolodor nr. 17, la semnarea Protocolului de predare-primire a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Vor participa miniştrii Vasile Blaga şi Elena Udrea.

Să se afle: a) Câţi ziarişti au ratat evenimen­tul pentru că Direcţia de Comunicare a ­încur­cat ziua şi anul? b) Câţi l-au ratat pentru că invitaţia a fost transmisă prin e-mail la ora 15:57? c) Câţi au ajuns, totuşi, în urma re­c­­tificării transmise ulterior prin e-mail la ora 16:10? d) Câţi dintre cei care au ajuns ştiau de e-mailul de la ora 16:24, care anunţa amânarea evenimentului pentru a doua zi di­­mineaţă? e) Ce tehnologie de teleportare fo­losesc miniştrii Blaga şi Udrea, care au fost învestiţi de Parlament la ora 14:45, iar între 16:30 şi 17:30 erau la şampanie, la Cotroceni? f) Dar ministrul sănătăţii, aflat în aceeaşi si­­­tuaţie, care a chemat presa la ora 17:00? g) Dar ministrul de externe, care a chemat-o la 16:30?

O mizerie. Se putea şi fără

Cotidianul The Irish Times expune viziunea lui Valentin Ceauşescu, azi în vârstă de 61 de ani, asupra evenimentelor din decembrie 1989:

Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat de un grup de comunişti care-i făceau opoziţie ori erau mânaţi de dorinţa unui câştig personal. Ei au conspirat la adăpostul protestului popular şi s-au folosit de armată pentru a declanşa un haos însângerat în toată ţara, după care s-au prezentat naţiunii drept Frontul Salvării Naţionale. N-a fost revoluţie sau puci, ci mai curând o mizerie, orchestrată de oamenii care au şi preluat puterea, cu sprijinul lui Gorbaciov şi al altor lideri din Est şi din Vest. În ţară se afla la acea dată un mare număr de ruşi, care nici n-a fost nevoie să acţioneze; nici nu le venea să creadă că totul s-a prăbuşit şi destrămat instantaneu – n-a existat o forţă loială lui Ceauşescu, cu care să lupte, şi atunci au inventat una. Au dat arme la întâmplare pe stradă, iar oamenii au fost fericiţi să apese pe trăgaci. Asta a fost toată povestea.

În noaptea de 21 spre 22 decembrie, Valentin Ceauşescu îi spunea tatălui său că lucrurile trebuie să se schimbe chiar de-a doua zi, dacă va mai fi existat o a doua zi. O schimbare paşnică ar fi fost posibilă, iar asta ar fi condus la o Românie mai puţin sfâşiată de corupţie, suspiciuni şi acuzaţii reciproce. „Asta este credinţa mea. Dar toată lumea a gândit altfel. Şi de aceea am ajuns unde am ajuns.“

Rezon. Parol, ţaţo, să mă-ngropi.

MAILBOX

Fără plată

Reacţii ale cititorilor la articolul „Ce câştigă statul şi cât pierde ţara de pe urma concediilor fără plată“, publicat în Capital nr. 51 din 21 decembrie 2009.

Varianta irlandeză. Sindicatele din Irlanda au încercat să obţină acelaşi lucru, concedii neplătite pentru bugetari. Guvernul irlandez şi-a impus punctul de vedere şi a scăzut salariile bugetarilor cu 5% până la 15% în cazul celor cu salarii foarte mari. Scăderea salariilor e o măsură care poate da rezultate, dacă e făcută raţional şi ţinând cont de protecţia salariaţilor cu venituri mici, în timp ce trimiterea oamenilor în concediu duce la suprasolicitarea seviciilor publice. Am lucrat în sistemul bugetar din ţară şi ştiu că deşi salariile de bază sunt mici, adunate cu sporuri şi bonusuri duc veniturile la o valoare triplă; iar cei cu funcţii de conducere au salarii care nu reflectă performanţele obţinute. (Trimis de cristian)

De unde vine deficitul. Am făcut o facultate de stat la zi şi un master şi câştig pe lună vreo 1.000 lei, dar şi din aceştia mi s-au luat în jur de 300 lei, urmare a reducerii de 15% şi tăierii orelor suplimentare, pe care oricum le facem. Anul trecut nu am luat primă de Crăciun. Anul acesta, nici atât. Directorul unei companii locale de utilităţi, care merge în pierdere, a luat anul trecut primă de Crăciun de 50.000 lei. Am multe alte exemple de acest gen. De acolo vine deficitul bugetar, nu de la cei mici care lucrează. Dar staţi liniştiţi, că mulţi vor pleca din ţară. (Trimis de Un alt bugetar)

Nu asta era calea de economisire! Este o mare greşeală a Guvernului Boc. Cei mai loviţi sunt bugetarii cu salarii mici. 200-300 de lei contează pentru ei, la o rată sau la utilităţi. O bibliotecă sau un centru cultural se poate închide, dar nu şi un spital, o şcoală sau un post de poliţie. Soluţia era alta: reducerea posturilor pentru pilele şefilor de instituţii. Ştim foarte bine ca 5-10 % din angajaţii statului nu fac absolut nimic pentru cetăţeanul care plăteşte impozite. Aceştia sunt protejati de şefii de instituţii, centrale sau locale. Unele instituţii nici nu-şi mai au rostul social, sunt relicve ale comunismului ceauşist şi trebuie să fie urgent desfiinţate. Cine are curajul s-o facă? (Trimis de simplucetatean51)

Fluturaş. Eu am fost în concediu fără plată 3 zile şi 2 ore pe noiembrie şi am primit cu 15% mai puţin la salariu. În decembrie am fost toată luna la serviciu (instituţie publică din Bucureşti), dar leafa o să fie tot cu 15% mai mică, pentru că ne taie sporul de toxicitate de 15%. Deci, se poate şi mai rău: din 814 lei, am luat doar 696. (Trimis de Mihai)

OFSAID

NOROC Nu am dorit eu să mai continui la Ministerul Finanţelor, pentru că trebuie să ştii să ieşi din scenă la momentul potrivit, înainte să fie necesar. Mă bucur că nu am lăsat ţara fără resurse.
Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe, explicând că lasă definitiv Guvernul pentru o binemeritată vacanţă de două săptămâni la schi în Austria, cu cugetul împăcat. Acum, când ştim că ţara e bine mersi, se sparie gândul la ce-ar fi însemnat să ne lase dl Pogea, harnic cum îl ştim, „fără resurse“.

AUTOSUFICIENŢĂ Mă duc să schiez acum. Discutăm de luni încolo.
Sebastian Vlădescu, succesorul dlui Pogea, oferindu-şi un avans din binemeritata vacanţă la schi. Dincolo de alura uşor prevestitoare a întâmplării, este foarte ridicător de moral stilul degajat al noului titular de la Finanţe, autorul memorabilei fraze: „Nu ştiu să folosesc un calculator, nu ştiu nici măcar să-l deschid, sunt incapabil să învăţ.“

ILUZIE Dacă aş fi închis pentru Revoluţie, ar protesta toată ţara.
Ion Iliescu, fără de care Revoluţia s-ar fi rezumat la o sumă de evenimente plicticoase şi limpezi ca lumina zilei, face aceeaşi eroare de raţionament care l-a costat libertatea pe Miron Cozma.

MESAJ Am pus pe primul loc partidul şi dorinţa de a nu deşira pulovărul. O armată care mai întâi îşi omoară generalul şi apoi se gândeşte ce are de făcut riscă să se destrame.
Adrian Năstase, fost lider de partid şi poate viitor, într-un exerciţiu de istorie ieroglifică, din care aflăm că este doar o chestiune de timp până când pulovărul se va decide să-şi omoare generalul.