Despăgubiri totale de 30,27 mil. lei plătite de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, în 2013
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) a plătit, în 2013, despăgubiri de 30,27 milioane de lei, în creştere cu 2,88% faţă de 2012, când valoarea sumelor plătite s-a cifrat la 29,42 milioane lei, a declarat, la Sinaia, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), directorul general al FPVS, Sorin Greceanu.
Anul trecut, FPVS a plătit 3,08 milioane lei ca daune materiale în cazul unor accidente cu vehicule neasigurate RCA, 27,07 milioane lei pentru vătămări corporale în cazul accidentelor cu vehicule neasigurate RCA şi 112.840 lei pentru vătămări corporale în cazul unor accidente cu autori neidentificaţi, de peste opt ori faţă de anul 2012.
”Anul 2013 Este cel de-al treilea an consecutiv în care volumul total al despăgubirilor plătite pentru vătămări corporale sau deces a depăşit volumul de despăgubiri pentru daunele materiale. Estimăm că această tendinţă se va menţine şi în anii următori”, a spus Greceanu, citat de Agerpres.
Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurare RCA, potrivit aceleiași surse.
În 2013, numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 577, comparativ cu 460 în anul anterior. Numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a fost 1.592, din care 29 pentru accidente cu vehicule neidentificate şi 1.563 pentru accidente cu vehicule neasigurate RCA.
La sfârşitul anului 2013, disponibilităţile financiare ale FPVS totalizau 72 milioane de lei, a precizat Greceanu, care estimează, totodată, că în România sunt active în trafic peste 200.000 de autovehicule neasigurate RCA.
Despăgubirea medie plătită, anul trecut, de FPVS a fost de 33.336 lei, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 36.776 lei.
Recomandările noastre
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.