Noul manager de la Apele Române revizuiește contractele. Chiria sediului, redusă la aproape jumătate, anunță ministrul Diana Buzoianu
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a anunțat că, odată cu numirea unui nou director la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), instituția a trecut printr-un proces de reorganizare și renegociere a contractelor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a cheltuielilor.
Potrivit oficialului, chiria plătită de instituție pentru sediul său, în valoare de 54.000 de euro pe lună către o firmă offshore din Cipru, a fost redusă la 29.000 de euro după renegocierea contractului.
Buzoianu a subliniat că această economie s-a datorat unei simple revizuiri a condițiilor, fiind eliminate doar câteva birouri, nu spații întregi. Ea a apreciat că schimbarea s-a produs pentru că noua conducere a demonstrat un alt tip de leadership.
„Iată de ce contează foarte mult leadership-ul unei instituții. De câteva zile a venit un nou director la Apele Române. Începând de mâine a fost renegociat contractul, se aplică o altă chirie la contractul acela. Brusc, așa, la contractul acela care trebuia să fie plătit cu 54.000 euro, de mâine începând, același sediu. Da, cu niște suprafețe scăzute.
Câteva birouri în minus, nu etaje în minus. Cu aceste modificări făcute, au ajuns aproape să înjumătățească suma, de la 54.000 la 29.000 de euro pe lună. Deci a trebuit doar să vină cineva care să se uite concret, să negocieze și să ceară ferm pentru instituție o reprezentare corectă”, a explicat Diana Buzoianu la Digi24.
S-ar putea dubla numărul de inspectori ANAR din teren. În plus, vor fi dotați cu bodycam-uri
Ministrul a explicat că a discutat cu noul director al ANAR despre dublarea numărului de inspectori de teren, care în prezent sunt mai puțin de 130 la nivel național.
Diana Buzoianu subliniază că inspectorii joacă un rol esențial în depistarea neregulilor, iar planul este ca aceștia să fie echipați și cu bodycam-uri, pentru mai multă transparență și siguranță în activitatea lor. Totodată, au fost menționate intenții de implementare a așa-numitului „radar al balastierelor”, un instrument menit să limiteze ilegalitățile din acest domeniu.
„Există întotdeauna derapaje care trebuie să fie surprinse de către inspectorii pe teren care merg să facă controle. Una dintre discuțiile esențiale pe care le-am avut cu noul director este că ne dorim să creștem, să dublăm numărul de inspectori pe teren.
La Apele Române, în momentul de față, sunt mai puțin de 130 de inspectori pe teren în toată țara. Unul dintre angajamentele pe care și le-a luat directorul nou de la Apele Române e că va face absolut tot ce este posibil ca în perioada imediat următoare să se dubleze inspectorii pe teren.
Pentru prima dată, în ultimele trei luni de zile, am avut o discuție serioasă cu reprezentanții ANAR de cum doresc să aibă inspectorii pe teren bodycam-uri.
Deci, în sfârșit, există o direcție, un leadership care își dorește asta. Am discutat inclusiv de măsuri de radarul balastierelor. Radarul balastierelor este un instrument vital ca să închidem niște ilegalități care astea se fac în toată țara, pe care niște șmecheri scot bani în fiecare lună”, a afirmat șefa de la Ministerul Mediului.

Legea apelor, jalon în PNRR. Se va reface toată structura de protecție împotriva inundațiilor
Un alt subiect abordat a fost legea apelor, considerată de ministru un jalon important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Diana Buzoianu a afirmat că această lege, ce urmează să fie adoptată în perioada următoare, va implica costuri ridicate, dar va asigura resursele financiare necesare pentru proiecte strategice.
Ea a menționat că legea va permite realizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor, un obiectiv despre care s-a discutat de ani de zile fără a fi pus în practică din lipsă de fonduri. Totodată, ministrul a avertizat că, odată ce actul normativ va fi promovat, vor exista voci care vor încerca să alimenteze teorii conspiraționiste.
„Problema este că iei privirile oamenilor de la soluțiile reale, care sunt mai dificile și care înseamnă investiții, înseamnă planificare, înseamnă nu neapărat măsuri populare de pe o zi pe alta. Zilele acestea sau, mă rog, luna aceasta va trebui să luăm o decizie cu privire la legea apelor, care va însemna niște costuri ridicate.
Legea aceasta, care este jalon în PNRR, vine să asigure resursele necesare, să poată să fie făcute în sfârșit lucrările pentru infrastructura împotriva inundațiilor de care vorbim de atâția de atâția ani de zile, că nu avem resursele necesare, că nu avem posibilitatea să le facem strategic. În sfârșit vom avea această lege.
Vă dau în scris că în momentul în care vom promova această lege vor fi oameni care vor spune tot felul de teme de conspirație pe această pe această temă”, a indicat Ministrul Mediului.
Procesul de deșertificare amenință în special sudul României
Referindu-se la problema nivelului scăzut al apei din lacurile de acumulare, Diana Buzoianu a precizat că în toată țara se observă scăderi față de anii anteriori, însă alimentarea populației cu apă nu este pusă în pericol.
Ea a atras atenția că există zone din România, în special în sud, unde procesul de deșertificare se accentuează, ceea ce face din ce în ce mai dificilă practicarea agriculturii. În opinia sa, dacă nu vor fi luate măsuri rapide și coerente, numărul comunităților care au acces la apă doar în anumite intervale orare va crește.
În plus, ministrul Mediului a reamintit că au fost plătite peste 10 milioane de euro către Banca Mondială pentru realizarea unor studii ce conțin trei scenarii posibile de refacere a infrastructurii anti-inundații.
Ministrul a subliniat că aceste scenarii ar urma să fie implementate prin fondurile disponibile în cadrul legii apelor, parte a PNRR. Totuși, a avertizat că banii nu vor fi suficienți dacă la nivelul instituției nu va exista continuitate în strategie și dacă fiecare nou director sau ministru va schimba radical direcția de acțiune.
„Ne reîntoarcem la Banca Mondială, pentru care am plătit studiile respective, pentru trei scenarii de cum să refacem toată infrastructura împotriva inundațiilor. Avem trei scenarii pentru care am plătit peste 10 milioane de euro.
Aceste scenarii vor fi plătite din legea care va fi trecută pe Apele Române, jalonul din PNRR care trebuie să fie adoptat. Degeaba vom avea o sumă de bani care să vină să acopere aceste lucrări, dacă în acest minister, sau la Apele Române, următorul ministru sau următorul director care vine va schimba complet strategia”, a încheiat Buzoianu.