O nouă clasificare a drumurilor naționale
Una dintre schimbările importante se referă la modul de clasificare a drumurilor naționale. Noile prevederi includ în această categorie nu doar traseele care leagă Bucureștiul de reședințele de județ sau de obiective militare, ci și drumurile ce asigură interconexiuni transfrontaliere în interiorul Spațiului Schengen.
În plus, un drum poate fi încadrat ca drum național principal dacă traficul zilnic depășește 3.500 de vehicule fizice sau 4.500 de vehicule-etalon.
Modificarea are rolul de a reflecta mai bine realitatea actuală a circulației și de a integra infrastructura rutieră românească în rețelele europene.
Astfel, drumurile cu trafic intens sau care au importanță strategică internațională vor beneficia de o clasificare superioară, ceea ce poate însemna investiții suplimentare și o atenție mai mare din partea autorităților.
Reguli extinse pentru convoaiele agabaritice
Actul normativ introduce și reglementări noi pentru transporturile agabaritice. Lungimea maximă a unui convoi format din vehicule cu mase sau dimensiuni care depășesc limitele legale crește semnificativ, de la 75 de metri la 200 de metri.
Totodată, convoiul nu poate depăși trei vehicule, iar fiecare dintre acestea trebuie să fie escortat de două mașini autorizate, una în față și alta în spate.
De asemenea, legislația prevede obligativitatea însoțirii acestor convoaie de un echipaj de poliție rutieră. Măsura este justificată prin necesitatea creșterii siguranței în trafic și prin protejarea infrastructurii, având în vedere dimensiunile și masa mare a acestor transporturi speciale.
Sancțiuni mai mari pentru evitarea controlului rutier
Un alt element central al modificărilor legislative îl reprezintă regimul sancțiunilor. Amenzile aplicabile șoferilor care refuză să fie cântăriți, nu prezintă documentele de transport sau nu opresc la semnalul regulamentar au fost majorate considerabil. Noile prevederi stabilesc sancțiuni cuprinse între 15.000 și 30.000 de lei pentru astfel de abateri.
Scopul creșterii amenzilor este descurajarea practicilor prin care conducătorii auto evită verificările. Refuzul controlului poate avea consecințe directe asupra siguranței rutiere, dar și asupra stării infrastructurii, motiv pentru care autoritățile au considerat necesară înăsprirea regimului sancționator.
Extinderea atribuțiilor CNAIR și introducerea sistemelor automate
Un alt capitol al legii vizează competențele personalului CNAIR. Începând cu aplicarea noilor prevederi, instituția va putea desfășura verificări nu doar în punctele de trecere a frontierei, ci și prin intermediul unor sisteme automate de cântărire și supraveghere video.
Tehnologia WIM (Weigh in Motion) va fi instalată pe drumurile de interes național, permițând monitorizarea continuă a fluxurilor de trafic și depistarea neregulilor fără oprirea vehiculelor.
Această extindere a atribuțiilor are scopul de a crește eficiența controalelor și de a reduce riscul de supraîncărcare a drumurilor. Supravegherea automată va contribui la aplicarea mai rapidă a sancțiunilor și la diminuarea presiunii asupra echipajelor din teren.
Norme metodologice pentru aplicarea noilor reguli
Ministerul Transporturilor are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora normele metodologice necesare aplicării acestor prevederi. Regulamentele vor stabili detalii tehnice privind modul de funcționare a sistemelor automate, procedurile de control și responsabilitățile instituțiilor implicate.
Adoptarea acestor norme este esențială pentru implementarea efectivă a modificărilor legislative și pentru a asigura un cadru coerent de aplicare a noilor reguli. Autoritățile estimează că, prin aceste măsuri, va fi consolidat procesul de control și se va reduce impactul negativ al transporturilor nereglementate asupra drumurilor naționale.
