"Ţine de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toţi beneficiarii legii, care au primit şi documente scrise de la noi pentru a-şi spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârşit să-i chemăm şi să propunem variante de lucru. Noi credem că în două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole. Avem soluţii pentru modificarea lor", a precizat Munteanu. 

În opinia acestuia, cele trei articole din lege care ridică probleme vizează obligarea retailerilor să facă publicitate gratuită producătorilor în parcările proprii, să existe spaţii şi denumiri speciale pentru produsele româneşti şi acel procentaj de 51% produse româneşti la raft provenite din lanţul scurt. 

"Pe primul articol este clar abrogare, pentru că este normal aşa. Nu trebuie să îl pun eu să îi facă producătorului publicitate pe banii lui. Ar fi culmea! Înseamnă că îi obligam prin lege pe cei din lanţurile comerciale să facă publicitate gratuită pentru producători, să închirieze spaţii la sfârşitul săptămânii, în parcările proprii, ceea ce nu cred că este normal. Nu stabilim noi regulile pe proprietatea lor. Pentru cel de-al doilea articol, am găsit deja soluţii cu acele spaţii speciale pentru produsele româneşti. Şi acum sunt cel puţin 5 – 6 mari retaileri care au deja denumiri româneşti puse şi avem o formulă să răspundem la acesta. Ultimul articol, care este mai delicat, cu acel 51% produse provenite din lanţul scurt, cred că nu trebuie să se numească lanţul scurt pentru că intră în contradicţie cu o prevedere de la Uniunea Europeană. Avem şi aici 2-3 formule şi o să alegem una, care să placă şi urechii", a subliniat deputatul PSD. 

Acesta a concluzionat că lucrurile "nu sunt atât de complicate precum par". 

Executivul comunitar a anunţat miercuri că a lansat proceduri de infringement împotriva României şi Ungariei în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare, fiind transmise scrisori de somaţie celor două ţări pe motiv că reglementările lor naţionale nu corespund legislaţiei UE. 

În România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). 

Conform reglementărilor UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria şi nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan naţional sunt justificate şi proporţionate. Autorităţile ungare şi române au două luni la dispoziţie pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE. 

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent. 

Deşi retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% din lanţul scurt va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalţi actori din piaţă, inclusiv autorităţile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an. 

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunţa în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporţia de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt. 

Federaţia Pro Agro a exprimat, de asemenea, îngrijorare faţă de poziţia Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important. 

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos şi au susţinut revizuirea cât mai rapidă a Legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimănui" şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, a produs şi "masive bulversări în piaţă". 

La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue şi neclare, recomandând însă reprezentanţilor hypermarket-urilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menţionat. 

"După primirea acestora, reprezentanţii MADR le vor centraliza şi analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanţul agroalimentar", preciza MADR într-un comunicat transmis la acea vreme. 

AGERPRES