Deficitele pot arunca Statele Unite in prapastie

W. Bush au readus in discutie un subiect pe care nici unul din candidatii la Casa Alba nu vrea sa-l infrunte: deficitul fiscal. „Este timpul sa recunoastem ca suntem intr-o groapa fiscala pe care nu trebuie sa o mai adancim”, afirma recent David M. Walker, seful Curtii de Conturi a SUA. El spune ca problemele cele mai mari deriva din finantarea promisiunilor legate de programele sociale, in principal privind sistemul de pensii si de sanatate. Potrivit datelor oficiale, doi dolari din cinci sunt

W. Bush au readus in discutie un subiect pe care nici unul din candidatii la Casa Alba nu vrea sa-l infrunte: deficitul fiscal. „Este timpul sa recunoastem ca suntem intr-o groapa fiscala pe care nu trebuie sa o mai adancim”, afirma recent David M. Walker, seful Curtii de Conturi a SUA. El spune ca problemele cele mai mari deriva din finantarea promisiunilor legate de programele sociale, in principal privind sistemul de pensii si de sanatate. Potrivit datelor oficiale, doi dolari din cinci sunt cheltuiti pe sistemul de pensii si cel de asigurari medicale, o ecuatie nesustenabila pe termen lung. „Fara schimbari in politica actuala, povara costurilor va presa si mai mult asupra cheltuielilor bugetare. In final, va trebui sa acceptam ca nu ne putem permite un Cadillac pentru sistemul de sanatate, ci doar un Chevrolet”, spune Walker.Datele oficiale arata ca, dupa trei ani de surplus bugetar, angajamentele actuale depasesc acum de 18 ori bugetul federal. Potrivit ultimelor estimari, costurile bugetare cu sistemul de sanatate (inclusiv pentru medicamentele subventionate) ar putea depasi 8.000 de miliarde de dolari, pentru urmatorii 75 de ani. „Pentru a acoperi deficitul fiscal, ar fi nevoie de o crestere economica de cel putin 10 la suta tot timp de 75 de ani. Ceea ce este complet nerealist”, a precizat seful Curtii de Conturi a SUA. El a avertizat ca, daca nu se vor lua masuri pentru reducerea deficitului, nimeni nu poate prezice cat de mult vor creste ratele dobanzilor sau cand isi vor pierde investitorii increderea in actiunile sau obligatiunile americane. „De aici incolo, guvernul s-ar putea confrunta cu o criza fiscala fara precedent. O actiune prompta ne-ar ajuta sa evitam periculoasa spirala a datoriei si inflatiei care ar afecta America”, a avertizat Walker. Deficitul fiscal nu e singurul care da batai de cap economistilor. SUA consuma prea mult si economiseste prea putin, iar pentru a se sustine importa peste masura, atat bunuri, cat si capital. Zilnic, America imprumuta patru miliarde de dolari din exterior, din care 50% pentru a-si acoperi deficitul de cont curent, iar alte 50% pentru a finanta investitiile in exterior. Anual, ia 540 de miliarde de dolari – in special de la guvernele asiatice – pentru a finanta consumul de bunuri si servicii si ajutoarele catre exterior. Deficitul fara precedent al SUA este platit prin imprumuturi directe si vanzari de actiuni, obligatiuni si alte active americane catre exterior. „Este un aranjament politic hidos, dar convenabil, ce nu poate fi insa sustinut la infinit”, spune Fred Bergsten, directorul Institutului pentru Economie Mondiala. Intr-o conferinta de presa, Peter Peterson, ministrul Comertului in administratia Nixon, afirma recent ca nici unul din economistii si liderii politici cu care a vorbit nu crede ca, la nivelul actual, deficitul de cont curent al SUA este sustenabil mai mult de cinci ani. „Multi vad riscul serios al aparitiei unei crize”, spune Peterson. Ce ar putea declansa o astfel de criza? „Aproape orice: un act de terorism, o zi cu adevarat proasta pe Wall Street, un nivel dezamagitor privind evolutia locurilor de munca”, a adaugat Peterson. El a tinut sa le reaminteasca optimistilor ca un deficit de cont curent de 5,4 la suta din PIB, cat a fost in primul trimestru al anului 2004, este substantial peste „recordul” anterior (3,5 la suta din PIB) inregistrat in 1987, cand dolarul s-a depreciat cu o treime, iar pietele au plonjat in criza cunoscuta sub numele de „Lunea Neagra”. Multi economisti spun ca este posibil ca ajustarea treptata a deficitului sa fie subminata de pierderea increderii in SUA, fapt ce ar duce la o prabusire a dolarului, a increderii consumatorilor si investitorilor. Urmarea: cresterea inflatiei si a dobanzilor, caderea pietelor financiare. Saltul dobanzilor ar incarca nota de plata a Trezoreriei cu 80 de miliarde de dolari (pentru obligatiunile guvernamentale), fapt ce ar intuneca si mai mult perspectiva unei reforme fiscale. In opinia lui Peterson, ajustarea deficitului de cont curent al SUA este posibila daca ea va exporta mai mult si va importa mai putin, ceea ce ar insemna ca restul lumii sa faca exact invers. In opinia sa, o inversare a balantei – care sa permita SUA sa exporte si sa economiseasca mai mult – ar presupune schimbari majore in piata muncii si capitalului, inclusiv a economiilor unor tari.William Dennis, cercetator economist la Fundatia de Cercetari Independente pentru Afaceri, afirma ca deficitele SUA creeaza o mare problema mai ales daca economia americana continua sa fie motorul principal al economiei mondiale. „Economia globala nu-si poate permite o economie americana in deriva”, afirma Dennis. El sustine ca, daca problema deficitelor nu va fi rezolvata, vom asista la scaderea standardului de viata, vor fi mai putini bani pentru mediu si alte proiecte importante, de care ar beneficia toata lumea.