Decizie privind aderarea României la Schengen. Anunț de la Bruxelles
SURSA FOTO: Dreamstime
JAI a emis o nouă decizie oficială, respingând aderarea României la Spațiul Schengen terestru, subliniind opoziția continuă a Austriei pe tema migrației și securității.
Miniștrii de Interne din statele UE au decis să amâne aderarea României la Spațiul Schengen. Decizia a fost influențată de opoziția Austriei, care își menține îngrijorările legate de migrație. În cadrul unei reuniuni recente, oficialii europeni au discutat despre măsurile de securitate implementate de România și Bulgaria.
Stabilirea datei pentru Schengen va necesita o nouă decizie a Consiliului
Într-un comunicat oficial, JAI a declarat că Bulgaria și România au prezentat măsuri pentru securizarea frontierelor externe, însă ridicarea controalelor la frontierele terestre a fost amânată pentru o decizie viitoare.
„Președinția a raportat, de asemenea, cu privire la stadiul punerii în aplicare integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România. La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România.
Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România va necesita o nouă decizie a Consiliului. Bulgaria și România au prezentat măsurile pe care le-au pus în aplicare de la decizia Consiliului din decembrie pentru a-și proteja frontierele externe și pentru a combate migrația ilegală.”, se specifică în comunicatul oficial.
Reacția Austriei și implicațiile deciziei
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a reiterat poziția Austriei împotriva aderării complete a României și Bulgariei la Schengen înaintea reuniunii de la Bruxelles.
„Miniștrii au discutat starea spațiului Schengen și au făcut schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Miniștrii s-au axat pe creșterea rezilienței frontierelor externe ale UE și, în special, pe îmbunătățirea calității controalelor la frontiere și pe îmbunătățirea cooperării cu țările terțe.
Numeroase delegații au subliniat importanța furnizării de resurse adecvate pentru protecția frontierelor externe și a asigurării utilizării complete a sistemelor de informații ale UE. Miniștrii au subliniat, de asemenea, rolul Frontex în sprijinirea statelor membre și a țărilor terțe cu care a semnat acorduri”, menționează comunicatul.
În contextul discuțiilor despre securitatea frontierelor externe ale UE, miniștrii de Interne s-au concentrat pe îmbunătățirea cooperării și a calității controalelor la frontiere, evidențiind importanța susținerii resurselor adecvate.
Opinia oficialilor și viitorul aderării
Ministrul ungar al afacerilor interne, Sándor Pintér, a subliniat angajamentul Ungariei pentru aderarea deplină a Bulgariei și României la Schengen în viitorul apropiat, în timp ce oficialii austrieci au menționat că progresele făcute nu sunt suficiente pentru a permite o aderare completă.

„Consolidarea securității frontierelor noastre externe este de o importanță capitală pentru președinția maghiară. Ne menținem angajamentul de a asigura aderarea deplină la spațiul Schengen a Bulgariei și a României cât mai curând posibil”, a spus Sándor Pintér.
Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a exprimat speranța că controalele la frontierele României și Bulgariei vor fi eliminate înainte de încheierea mandatului său.
Declarația lui Gerhard Karner și perspectivele viitoare
Într-o remarcă anterioară ședinței JAI, Gerhard Karner a indicat progresele realizate, dar a subliniat că mai sunt pași de făcut înainte de a finaliza procesul.
Gerhard Karner: „Controalele suplimentare la frontieră au dus la reducerea presiunii în multe țări. Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”
Astfel, România rămâne în așteptare pentru aderarea completă la Schengen, în timp ce recent a obținut accesul la spațiul aerian și maritim al zonei Schengen.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





