Decizie istorică la ÎCCJ: Înalta Curte interzice plata selectivă pe criterii formale. Ce români sunt vizați

ÎCCJ a stabilit, printr-o decizie definitivă, că toți magistrații care desfășoară activități profesionale similare trebuie să beneficieze de drepturi salariale identice. Hotărârea, bazată pe principiile de drept ale Uniunii Europene și pe Carta drepturilor fundamentale, interzice plata selectivă fără justificări obiective legate de volumul sau valoarea muncii. Această măsură elimină discriminarea între diferite secții ale instanțelor, impunând un standard unitar de remunerare în întregul sistem judiciar românesc.

Decizie istorică la ÎCCJ: Egalitate salarială deplină pentru magistrați, conform normelor europene

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat luni, 20 aprilie 2026, o hotărâre fundamentală care schimbă regulile de salarizare în sistemul judiciar românesc.

Instanța supremă a stabilit că plata selectivă a magistraților este interzisă, impunând principiul conform căruia persoanele care depun aceeași muncă trebuie să beneficieze de indemnizații identice, indiferent de secția în care își desfășoară activitatea.

Această decizie vine să alinieze legislația națională la standardele stricte de echitate impuse de Uniunea Europeană.

Interpretarea legii prin prisma dreptului Uniunii Europene

Sesizarea care a stat la baza acestei hotărâri a fost formulată de Curtea de Apel București, în contextul unor neclarități privind interpretarea Legii nr. 304/2004 referitoare la organizarea judiciară. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a analizat dacă anumite sporuri sau indemnizații pot fi acordate doar unor categorii specifice de magistrați, fără o justificare bazată pe criterii de performanță sau volum de muncă.

„În ședința publică din data de 20 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a soluționat sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 447/1/2026.

Sesizarea a vizat interpretarea dispozițiilor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost clarificate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Instanței supreme, prin raportare la principiul egalității de tratament consacrat de dreptul Uniunii Europene”, a se arată în comunicatul oficial de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Conform comunicatului, ÎCCJ a stabilit că indemnizația prevăzută de legislația națională reprezintă un element de remunerare în sensul dreptului Uniunii Europene. Prin urmare, orice formă de acordare selectivă a acestor drepturi bănești, în absența unor diferențe obiective și verificabile în conținutul muncii prestate, este considerată o discriminare.

Judecătorii au subliniat că un astfel de tratament diferențiat este incompatibil cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu tratatele internaționale la care România este parte.

Standarde europene împotriva discriminării salariale în justiție

În motivarea sa, ÎCCJ a reținut că drepturile salariale ale magistraților nu pot fi fragmentate pe baza unor criterii pur formale. Dacă activitatea efectiv desfășurată de un judecător este similară cu cea a unui coleg din altă secție, remunerația trebuie să fie egală.

Instanța a invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care protejează egalitatea de tratament și interzice barierele administrative ce pot genera discrepanțe financiare nejustificate.

De asemenea, ÎCCJ a clarificat faptul că indemnizația trebuie analizată exclusiv prin prisma valorii muncii, eliminând posibilitatea ca apartenența la o anumită structură să fie singurul argument pentru un salariu mai mare.

„În urma examinării sesizării, Înalta Curte a admis, în parte, sesizarea și a stabilit că indemnizația prevăzută de art. 88 din Legea nr. 304/2004 constituie un element de remunerare în sensul dreptului Uniunii Europene, iar acordarea sa selectivă, în absența unei diferențe obiective și verificabile în conținutul sau valoarea muncii efectiv prestate de categoriile de beneficiari față de cele de non-beneficiari, este susceptibilă să producă o diferență de tratament incompatibilă cu principiul egalității de tratament consacrat de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de prevederile art. 20, 21 și 31 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. (…)

Acest drept salarial trebuie analizat ca element de remunerare din perspectiva standardelor europene referitoare la egalitatea de tratament. Prin urmare, acordarea sa numai anumitor categorii de magistrați nu poate fi justificată exclusiv printr-un criteriu formal, în lipsa unor diferențe reale, obiective și verificabile privind activitatea efectiv desfășurată”, potrivit ÎCCJ.

Totuși, instanța a respins ca inadmisibilă solicitarea de a interpreta dacă acest drept face parte din indemnizația de încadrare brută lunară, considerând că acest aspect a fost deja lămurit prin decizii anterioare.

Hotărârea de astăzi este definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România. Aceasta va genera, cel mai probabil, un val de recalculări salariale în sistemul de justiție, asigurând un cadru unitar și previzibil, în deplin acord cu valorile europene de echitate și non-discriminare.

Categorie	Detalii și Concluzii Juridice
Instanța Emitentă	Înalta Curte de Casație și Justiție (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)
Data Deciziei	20 aprilie 2026
Temei Juridic	Legea nr. 304/2004, Tratatul privind funcționarea UE și Carta drepturilor fundamentale a UE
Principiul Aplicat	Muncă egală, plată egală: Interzicerea discriminării salariale între magistrați cu activități similare.
Element Cheie	Indemnizația este considerată „element de remunerare” sub incidența normelor europene.
Justificări Obligatorii	Diferențele salariale pot exista doar dacă sunt bazate pe criterii obiective și verificabile (volum/valoare muncă).
Caracterul Deciziei	Definitivă și obligatorie pentru toate instanțele judecătorești din România.
Impact	Elimină criteriile pur formale sau administrative în stabilirea veniturilor magistraților.