De ce rezolvarea crizei climatice trebuie să însemne și sfârșitul capitalismului
Dezbaterile globale privind schimbările climatice au ignorat, în cea mai mare parte, „elefantul nevăzut din încăpere”. Oarecum ciudat, deoarece tocmai acest elefant este atât de mare, evident și atotcuprinzător, încât politicienii și șefii de companii trebuie să facă eforturi mari pentru a se eschiva să-i spună pe nume, susține salon.com
Acest ”elefant” se numește capitalism și a venit timpul să recunoaștem: câtă vreme capitalismul rămâne sistemul economic dominant al lumii noastre globalizate, criza climatică nu va fi rezolvată, scrie Salon într-un comentariu.
Guvernele nu reușesc să își îndeplinească propriile promisiuni
Pe măsură ce discuțiile cruciale ale ONU privind clima se apropie, publicul a devenit din ce în ce mai conștient că miza nu a fost niciodată mai mare. Ceea ce erau odată avertismente de rău augur privind viitoarele șocuri climatice provocate de incendii, inundații și secete, au devenit acum parte integrantă a știrilor zilnice.
Cu toate acestea, guvernele nu reușesc să își îndeplinească promisiunile date in acordul de la Paris, de acum șase ani, privind emisiile. Din ce în ce mai mult, oameni de știință respectați avertizează, nu doar asupra efecteor devastatoare ale crizei climatice asupra vieții de zi cu zi, ci și a potențialei prăbușiri a civilizației, cu excepția cazului în care schimbăm drastic direcția.
Capitalismul s-a bazat pe privirea planetei ca pe o resursă de exploatat
Deși omenirea se confruntă cu cea mai mare criză existențială din istoria speciei noastre, dezbaterea publică privind clima abia dacă menționează sistemul economic care ne-a adus în acest punct și care continuă să ne ducă spre prăpastie. Încă de la apariția sa în secolul al -XVII-lea, odată cu crearea primelor corporații, capitalismul s-a bazat pe privirea planetei ca pe o resursă de exploatat. Obiectivul său primordial a fost de a maximiza profiturile cât mai rapid și cât mai mult posibil.
Strategiile actuale pentru rezolvarea crizelor climei și ecologiei sunt total inadecvate
Strategiile actuale pentru rezolvarea crizelor climei și ecologiei, fără a schimba sistemul de bază al capitalismului global bazat pe creștere, sunt structural inadecvate. Sub capitalism, care a devenit contextul economic global implicit pentru practic toate întreprinderile umane, planurile de eficiență menite să reducă utilizarea resurselor devin inevitabil platforme de lansare pentru exploatări ulterioare, ducând, paradoxal, mai mult la o creștere, decât la scăderea consumului.
Această dinamică, cunoscută sub numele de Paradoxul Jevons, a fost recunoscută pentru prima dată în sec. al XIX-lea de economistul William Stanley Jevons. Acesta a demonstrat cum motorul cu aburi al lui James Watts, care a îmbunătățit enorm eficiența motoarelor alimentate cu cărbune, a provocat, paradoxal, o creștere a consumului de cărbune. Paradoxul Jevons s-a dovedit că a funcționat în diverse domenii.
Când Paradoxul Jevons este generalizat pe piața globală, începem să vedem că nu e deloc un paradox, ci, mai degrabă, o caracteristică definitorie a capitalismului.
O economie bazată pe creștere continuă și creșterea profitului
Urmărirea continuă a creșterii profitului, deasupra tuturor celorlalte considerații, se reflectă în piețele de valori ale lumii, unde corporațiile sunt apreciate nu datorită beneficiului lor pentru societate, ci în așteptările investitorilor cu privire la creșterea câștigurilor lor viitoare.
Civilizația globală trebuie să se transforme într-o o civilizație ecologică
Un alt motiv pe care îl invocă oamenii pentru ignorarea ”elefantului” din încăpere, chiar și atunci când știu că e acolo, este acela că nu e timp pentru schimbări structurale. Urgența climatică a ajuns deja aici și trebuie să ne concentrăm asupra acțiunilor care se pot face. Civilizația globală trebuie să se transforme, așadar, nu într-una bazată pe construirea bogăției prin exploatare, ci pe principii fundamentale care ar putea crea condiții pentru un Pământ regenerat, adică pe o civilizație ecologică.
