De ce nu se mai poate merge contactless cu metroul?

Deși, la RATB, cei care nu-s pensionari călătoresc cu ajutorul unui card, acesta nu-i un contactless autentic. Adică, ei pun plasticul în fața unui POS, dar nu e posibil să achite călătoria cu orice card bancar paypass.

Nu poţi plăti, ca la hipermarket, marfă de până în 100 de lei, fără să introduci pin-ul. La RATB, poți utiliza doar cardul regiei și portofelul electronic de la BCR sau BRD. Degeaba ai bani pe contactless-ul bancar, îți trebuie alții ca să-ți încarci portofelul. Chiar dacă operatorul de transport are tot un soi de sistem contactless, el funcționează în circuit închis. Iar instrumentele acelor bănci sunt singurele cu care poți merge cu troleul în Capitală, ceea ce direcționează business-ul de la o companie cu poziție dominantă către respectivele bănci, lăsându-le pe dinafară pe celelalte. RATB are un sistem paypass paralel, Poșta nici n-a auzit de POS, însă, la metrou era posibil să mergi cu orice tip de contactless. Dar de ce vorbesc la timpul trecut? Fiindcă în loc să facă RATB posibilă plata cu paypass-ul oricărei bănci nu se mai poate face acest lucru nici măcar la metrou. Ceea ce contrazice sloganul publicitar al Mastercard care se spunea că ai câte călătorii cu metroul vrei tu cu cardul contactless. Şi asta în ciuda avantajelor pe care le-ar avea operatorii de transport din București. Nu mai e nevoie să emită propriile carduri, să țină atât de multe casierii deschise și personal aferent.

În fine, ultima ştire pe care am văzut-o despre contactless-ul de la metrou e din mai. Atunci Metrorex spunea că  semnat un contract cu BCR, şi că, începând din iulie, se vor fi instala 164 de terminale paypass. În prezent, au dispărut vechile aparate de plată contactless, dar fără a fi montate cele noi. Dacă e o problemă legată de nerespectarea contractului, Metrorex ar trebui să zică. Dar se pare că operatorilor de transport le convine să funcționeze cu bani luați înainte. Fiecare călător obișnuiește să încarce mai mult pe cardul de la RATB decât o simplă călătorie ori să-și cumpere abonament. La fel e și la metrou, unde se achiziționează minimum două călătorii. Se vede că respectivii agenți economici urmăresc să fie creditați permanent, să se lichidizeze de la utilizatorii transportului în comun. Iar marea problemă a produselor puse la dispoziție de cei ce gestionează transportul cu tramvaiul sau cu metroul în București e că atunci când funcționează cu banii luați înainte, pe credit, strângerea lichidității nu stimulează consumul. Spre deosebire de contactless care-l fluidizează. Plătești exact cât consumi sau chiar mai mult, pe seama descoperitul de cont. În timp ce RATB sau Metrorex nu doar că nu-ți oferă niște produse cu care să mergi pe credit, acum n-ai posibilitatea nici să le foloseşti pe ale altora. Pentru ca bucureştenii să-şi lase maşinile acasă, un pas în această direcţie ar fi să se armonizeze reţeaua de transport din subteran cu cea de la suprafaţă, pe care să se meargă cu instrumente de plată comune, preferabil fără numerar, contactless, cu aceleaşi tarife pentru toată lumea.

IONUȚ BĂLAN
analist economic

mai multe, AICI