În 2021, cheltuielile totale din bugetul general consolidat se situau la 459 de miliarde de lei, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. În 2025, acestea au urcat la 831 de miliarde de lei, ceea ce echivalează cu o creștere de 43%.
Alexandru Nazare spune că deficitul bugetar calculat în termeni cash a crescut semnificativ
În același interval, deficitul bugetar calculat în termeni cash a crescut semnificativ, de la 79 de miliarde de lei (6,7% din PIB) în 2021, la 176 de miliarde în 2025. Evoluțiile negative nu se opresc aici: cheltuielile cu personalul au urcat de la 111 miliarde la 172 de miliarde de lei, iar cele cu pensiile au crescut de la 110 miliarde în 2021 la 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunuri și servicii au cunoscut, la rândul lor, o majorare, ajungând de la 64 la 97 de miliarde de lei în același interval.
„Aş începe prin a vă da câteva date care sunt relevante ca să putem răspunde la întrebarea de ce am ajuns aici, câteva date care se referă la evoluţia anumitor cheltuieli în ultimii cinci ani. Şi o să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat care în 2021 era de 459 de miliarde, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43% a cheltuierilor. Deficitul pe cash în 2021 era 79 de miliarde corespondent a 6,7% din PIB, în 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat, în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile, în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde, în 2025”, a declarat Alexandru Nazare într-o conferinţă.
Numărul de posturi ocupate în sistemul public a crescut și el, de la 1.262.000 în 2021 la 1.305.000 în prezent, ceea ce reflectă o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. În paralel, datoria publică a cunoscut o ascensiune spectaculoasă. De la 576 de miliarde de lei în 2021, aceasta este prognozată să depășească 1.100 de miliarde de lei în 2025, reprezentând aproximativ 58% din PIB.
„Cheltuielile cu bunurile şi serviciile, în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde şi bineînţeles evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persoane. Nu în ultimul rând şi poate cel mai important dintre toate aceste date se referă la evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor pe fondul faptului că începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi”, a explicat ministrul.
România se află de cinci ani în procedura de deficit excesiv
Ministrul Finanțelor a subliniat că România se află de cinci ani în procedura de deficit excesiv, iar această situație va necesita un efort susținut pentru a fi corectată. Rămânerea în acest regim reduce semnificativ capacitatea de negociere a României la nivelul Uniunii Europene, în special în Consiliul miniștrilor de Finanțe. Eticheta de „deficit excesiv” transmite un semnal negativ privind seriozitatea bugetară, vulnerabilitatea finanțelor publice și o supraveghere bugetară deficitară.
„Suntem de cinci ani în deficit excesiv şi trebuie să muncim foarte mult în următorii cinci ca să ieşim din acest deficit excesiv. Dar este foarte important de înţeles că atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată”, a completat Nazare.
Această imagine sumbră a finanțelor publice evidențiază dezechilibre profunde între cheltuieli și venituri și pune presiune pe Guvernul României pentru a implementa măsuri corective urgente.
Ministrul a explicat în detaliu contextul care a impus pachetul de măsuri fiscale
Ministrul a explicat în detaliu contextul care a impus pachetul de măsuri fiscale anunțat anterior de premierul Ilie Bolojan. Evoluția explozivă a cheltuielilor publice în ultimii cinci ani și incapacitatea de a susține aceste creșteri prin venituri corespunzătoare au condus la un dezechilibru major în bugetul de stat și la acumularea unei datorii publice periculoase.
„Suntem de cinci ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult în următorii cinci ca să ieșim din acest deficit excesiv, Dar este foarte important de înțeles că atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniștri ai Finanțelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiție de a negocia lucruri la Bruxelles, atâta timp cât avem această ștampilă a deficitului excesiv, pentru că această ștampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă și atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînțeles că și capacitatea noastră este limitată”, a mai adăugat ministrul.
El a susținut și că România ar evita „trei riscuri extrem de importante” prin acest pachet fiscal.
„Prin acest pachet fiscal pe care îl prezentăm astăzi evităm trei riscuri extrem de importante: risc de suspendare a fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât și cele din PNRR; prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. Anticipăm și corectăm situația; deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.
Vă dau un exemplu: Simplul fapt că azi am publica pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe”, a susținut ministrul.
În lipsa acestui pachet, Guvernul ar fi fost nevoit să adopte măsuri fiscale și mai dure
Ministrul a susținut apoi că, în lipsa acestui pachet, Guvernul ar fi fost nevoit să adopte măsuri fiscale și mai dure în următoarele luni, ceea ce ar fi avut un impact social și economic mult mai accentuat.
„Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort. Îi rog să vină alături de noi. Acest pachet nu are o culoare politică, e un pachet care protejează România. Dacă nu luam aceste măsuri eram obligați să luăm dublul acestor masuri în trei luni”, a completat Alexandru Nazare
