În prezent, există două planuri-cadru disponibile pentru liceu: o variantă standard, aprobată recent în urma unui proces extins de consultare desfășurat între 31 ianuarie și 6 martie 2025, și o variantă alternativă pentru pilotare, spune Daniel David.
Daniel David semnează programul național de pilotare a planurilor-cadru
Varianta standard aduce o serie de modificări esențiale: subliniază specializarea elevilor, reintroduce gramatica, istoria și geografia României, echilibrează disciplinele pentru a susține dezvoltarea celor opt competențe-cheie și permite o mai mare descentralizare a deciziilor la nivelul școlii.
Deși unii profesori au dorit mai multe ore pentru disciplinele proprii, ministrul subliniază că echilibrul între materiile școlare este esențial pentru atingerea obiectivelor curriculare. În plus, orele suplimentare pot fi obținute din curriculumul flexibil, în funcție de opțiunile elevilor și calitatea actului educațional.
Varianta pentru pilotare se concentrează pe autonomie și personalizare, permițând fiecărei unități de învățământ să-și construiască propria ofertă educațională, în funcție de nevoile, resursele și oportunitățile locale. Prin alocarea unui segment amplu din curriculumul CDEOȘ – până la 2000 de ore pe ciclu per arie curriculară – se oferă libertatea școlilor și elevilor de a defini parcursul educațional într-un parteneriat autentic.
„A rezultat în final o variantă care (…) include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere: accentuează mai bine profilul/specializarea; aduce un modul de cultură naţională (readucând gramatica la acest nivel şi istoria românilor/României şi geografia României ca discipline); asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt competenţe-cheie; regândeşte oferta şcolii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) şi descentralizează mai mult decizia la nivelul şcolii/elevului”, a declarat Daniel David.
Planul-cadru alternativ sprijină o abordare centrată pe elev
Planul-cadru alternativ sprijină o abordare centrată pe elev, permițând rute de învățare flexibile, adaptate la profilul liceului sau la domeniile vocaționale și profesionale. Totodată, deschide școala către colaborarea cu parteneri externi – ONG-uri, autorități locale, operatori economici – pentru a integra în educație activități aplicate, precum voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare și ateliere practice.
„Pentru a putea înţelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/şcolii nu înseamnă eliminare de ore – acolo unde se doreşte, orele în plus pot fi obţinute din curriculum flexibil, printr-un act educaţional de calitate care să convingă elevii şi şcoala! Cei care ar fi dorit, totuşi, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate şcolară. Îi încurajez să o folosească!”, a mai spus ministrul.
Următorii pași ai reformei includ elaborarea de programe noi, manuale și formarea profesorilor. Noile programe vor fi realizate de echipe mixte de profesori din învățământul preuniversitar și universitar, alături de specialiști ai Academiei Române. Acestea vor propune conținuturi relevante și „aerisite”, cu 25% din timpul fiecărei discipline destinat consolidării, activităților remediale și aplicării competențelor în viața reală. Finalizarea este anticipată pentru noiembrie 2025.
„Prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOŞ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a şcolii şi elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educaţional. Unităţile de învăţământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse şi oportunităţi locale”, a completat el.
Manualele noi vor îmbina metodele tradiționale cu cele digitale
Manualele noi, bazate pe aceste programe, vor îmbina metodele tradiționale cu cele digitale, în funcție de specificul fiecărei discipline, iar licitațiile pentru acestea vor fi lansate în decembrie 2025. Formarea continuă a profesorilor pentru aplicarea noului model va începe în ianuarie 2026.
„Aceştia sunt primii paşi în reforma curriculară la nivel de liceu. (…) Aşa cum am mai spus, dacă implementăm programatic aceste noi modele curriculare şi procesele asociate, atunci prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională din anul şcolar 2026 – 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne aşteptăm la rezultate educaţionale semnificativ mai bune, naţionale şi internaţionale, care să se reflecte în performanţă/progres/reducerea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar, nu mai târziu de 5 ani”, a conchis ministrul Educaţiei.
Prima generație de elevi care va beneficia de această reformă este cea care va începe clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, urmând ca noul sistem să fie extins treptat în toți anii de liceu. Obiectivele urmărite sunt îmbunătățirea performanței educaționale, reducerea analfabetismului funcțional și scăderea abandonului școlar, cu rezultate vizibile în cel mult cinci ani.
