El a afirmat că riscul sistemic este creat de dimensiunea fondurilor care se mişcă şi a menţionat faptul că în prezent li se cere să aibă rezerve inclusiv fondurilor de piaţă monetară (cu risc redus – n.r.).
Oficialul ASF a arătat că în România, deşi plătitorii de taxe şi impozite nu au fost copleşiţi de eşecuri monumentale în piaţa financiară locală, economia românească a suportat reverberaţiile din economia europeană.
'Să nu ne imaginăm că plătitorii de taxe şi impozite din România nu au suferit fiindcă deleveraging-ul (reducerea lanţului de garanţii/ dezintermediere financiară – n.r.) care se produce în toată Europa şi care afectează instituţiile financiar-bancare din România se simte în buzunarul consumatorilor de produse financiare de la noi. Adică ce fac băncile în România. N-ai nevoie de un eşec monumental în România ca plătitorii de taxe şi impozite să suporte costul acestor programe de salvare (bailout) şi faptul că băncile sunt obligate prin Grupurile-mamă să se recapitalizeze. Ceea ce fac grupurile-mamă afectează fiecare sucursală. Este o naivitate să credem că trebuia să se producă neapărat un mare eşec la noi', a subliniat Daniel Dăianu.
În opinia acestuia, este nevoie ca sectorul financiar să fie mai puţin complex, iar entităţile financiare mai mici.
Prim-vicepreşedintele ASF a atras atenţia şi asupra faptului că reglementatorii abia încep să înţeleagă acum şi riscurile neconvenţionale, mai ales cele legate de sistemele informatice.
SURSA: Agerpres
