Despre dezastrul nuclear de la Hiroshima și Nagasaki

Războiul Rece s-a încheiat în 1991, fără să fi existat o confruntare reală între Statele Unite și Uniunea Sovietică, care ar fi fost cel puțin „fierbinte”, având în vedere vastul arsenal nuclear al superputerilor.

Este adevărat că au fost momente critice, precum criza rachetelor din Cuba din 1963, dar atât conducerea americană, cât și cea sovietică au ştiut întotdeauna să evite ce e mai rău, iar cel mai rău ar fi, și continuă să fie, un război în care să se facă apel la arme nucleare.

Într-un reportaj pentru „DN”, am avut ocazia să vizitez Hiroshima și Nagasaki și cu altă ocazie Semipalatinsk. Ceea ce s-a întâmplat în aceste trei locuri explică în mare măsură faptul că Războiul Rece nu a fost „fierbinte”, în ciuda faptului că americanii și sovieticii s-au confruntat între ei în mai multe războaie prin intermediari pe mai multe continente.

În cele două orașe japoneze, în august 1945, bombele atomice americane au arătat teroarea noii arme, arătându-le clar tuturor riscul reutilizării acesteia, cu atât mai mult atunci când evoluția tehnologică spre așa-zisul nuclear a majorat mult capacitatea distructivă; apoi, în poligonul de astăzi din Kazahstan, sovieticii au testat prima lor bombă în august 1949 și au obținut astfel paritatea nucleară cu americanii. Așa-numitul echilibru al terorii era garantat.

Iresponsabilitatea nucleară ar putea aduce dezastrul de la Cernobîl la Zaporijie

Ei bine, suntem în luna august 2022 și se vorbește din nou mult despre nuclear. De fapt, despre nuclear s-a vorbit mult prea des din momentul în care, în luna februarie, Rusia (principala moștenitoare a Uniunii Sovietice și încă deţinătoare a mii de focoase, la fel ca Statele Unite) a invadat Ucraina (o altă fostă republică sovietică, dar care, ca și Kazahstanul, a renunțat la arsenalul nuclear), iar Occidentul a decis să riposteze cu sancțiuni economice împotriva Moscovei și sprijin militar pentru Kiev.

De data aceasta, însă, nu este vorba despre pericolul unui război nuclear, ci despre iresponsabilitatea de a purta un război lângă o centrală nucleară, în speță cea din Zaporijie, în sudul Ucrainei, pe teritoriul ocupat de ruși. Doar faptul că Cernobîl, o altă centrală ucraineană, încă în epoca sovietică, a fost scena unui accident dramatic ar trebui să tragă semnale de alarmă la Kiev și la Moscova.

Ucrainenii și rușii fac acum schimb de acuzații cu privire la responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă la Zaporyjie și, cu siguranță, există responsabilitate de ambele părți, una pentru că a încercat cu disperare să se apere de forțe superioare, cealaltă pentru că a încercat prin toate mijloacele să transforme invazia într-un succes, în ciuda dificultăților.

Nu lipsesc argumentele împotriva unora şi altora, și mai ales împotriva unei Rusii care se află la originea problemei ca urmare a invadării țării vecine în luna februarie și a instalării de arme acolo, dar momentul este mult prea periculos pentru a nu spune esențialul Kievului și Moscovei: puneţi capăt imediat luptelor de lângă Zaporijie.

Și Moscova, care controlează centrala din luna martie, în ciuda faptului că a menţinut personalul ucrainean care lucrează la cele șase reactoare, trebuie să autorizeze o inspecție imediată a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, relatează DIÁRIO DE NOTÍCIAS.