Luni, 10 ianuarie, Banca Naţională a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Poate să influenţeze BNR preţurile la energie?

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat că Banca Centrală încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie.

Deciziile de politică monetară ale BNR au efecte reduse asupra acestor preţuri, adaugă Dan Suciu.

“Din păcate, inflaţia este principala îngrijorare, pentru că am văzut în ultima perioadă creşteri ale acestui indice. Nu este doar în România această situaţie. Este o situaţie pe plan mondial, cauzată în principal de preţurile la energie.

Am văzut cu toţii evoluţia preţurilor la energie – energie electrică, gaze, combustibili. Toate acestea afectează profund acest indice şi, implicit, se duce creşterea de preţuri şi în alte tipologii de preţuri – asta înseamnă de fapt inflaţie, când avem o creştere generalizată a preţurilor.

Din păcate, în indicele nostru de inflaţie, peste 70% din componenta lui este determinată de preţurile la energie, asupra cărora deciziile de politică monetară pe care le ia Banca Centrală, de majorare a dobânzii, au efecte relativ reduse, aşa că principala noastră armă, care este această dobândă de politică monetară, nu e foarte eficientă împotriva preţurilor la energie.

Dar ceea ce încercăm să facem – şi credem că în partea a doua a anului se va vedea în mod explicit acest lucru – este de a ancora aşteptările inflaţioniste, de a tempera creşterea de preţuri la celelalte componente. Acesta este motivul pentru care creştem dobânda”, a precizat reprezentantul BNR, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, transmite Rador.

Majoritatea băncilor centrale ale lumii majorează dobânzile

O astfel de creştere de dobândă generalizată are loc la nivel internaţional, a explicat Dan Suciu, care afirmă că nu sunt multe bănci centrale care îşi permit să nu crească dobânda.

“Chiar şi FED-ul american a anunţat că va creşte dobânda, Banca Centrală Europeană probabil anul acesta va începe şi ea acest proces. Suntem într-o economie globală cu multe influenţe internaţionale şi, în consecinţă, trebuie să ne adaptăm acestui proces, că ne place, că nu ne place.

Aşteptăm, aşadar, o inflaţie în prima parte a anului, care să se situeze la un nivel ceva mai ridicat – acum avem 7-8 procente, probabil că acest nivel va fi uşor depăşit în perioada imediat următoare, dar în partea a doua anului, dacă politica noastră funcţionează eficient – şi nu avem niciun motiv să nu credem că am găsit antidotul, dar el durează până când se va manifesta – vom avea o coborâre a indicelui şi o ancorare a acestor preţuri la un nivel mai acceptabil”, a spus Suciu.

“Asta facem, de fapt. Noi scumpim banii, pas cu pas”

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai explicat că intervenţia Băncii Naţionale pentru a ţine situaţia sub control este una indirectă în acest caz.

“Evident că nu putem schimba preţurile la energie, dar putem limita presiunea care se duce pe celelalte preţuri, prin limitarea, evident, a creditului, prin scumpirea banilor. Asta facem, de fapt. Noi scumpim banii, pas cu pas.

Deocamdată, am avut trei paşi de scumpire a banilor, aşa încât cantitatea de bani care se poate plimba într-o economie şi poate determina ca şi alte preţuri să crească să fie ceva mai bine cuantificat”, a mai declarat Dan Suciu, în interviul citat.

Cum vor evolua dobânzile în perioada următoare?

La împrumuturile în euro cursul este stabil, însă dobânzile vor creşte în cazul împrumuturilor în lei, a avertizat Dan Suciu.

“În euro avem un număr tot mai mic de debitori care au credite în această monedă, undeva sub 30%, în acest moment. În jur de 30%. Aici nu apar mari schimbări. Vedem un curs chiar stabil şi este una din performanţele – îmi permit să spun asta – ale băncii centrale, de a avea un curs stabil, în contextul în care am avut o situaţie economică dificilă, o situaţie pandemică complicată şi o criză politică relativ lungă.

Am avut un curs stabil, ceea ce n-a afectat creditele în euro. În ceea ce priveşte creditele în lei, sunt două situaţii: creditele în lei luate după 2019, începând cu a doua jumătate a anului 2019, care sunt cotate cu indicele nou IRCC, nu sunt foarte afectate, nu sunt chiar deloc afectate, pentru că indicele acesta măsoară, are o referinţă de fapt cu 6 luni în urmă.

Pe termen de 6 luni, sigur că şi la aceste credite va apare o creştere uşoară, pentru că deocamdată, cu cele 0,25 de puncte procentuale luate în calcul de Banca Centrală, creşterile sunt uşoare.

În privinţa ROBOR-ului, avem o uşoară creştere care deja a fost luată în calcul la nivelul indicelui, el este mult peste dobânda băncii centrale, e undeva la 3,05, aşa că nu ne aşteptăm în perioada imediat următoare să apară neapărat creşteri, dar un lucru este foarte clar şi trebuie să înţelegem că toate aceste creşteri de dobândă sunt fireşti, în contextul dat. Mai mult, plecăm de la cele mai mici dobânzi din istoria României”, a precizat reprezentantul BNR.

“Epoca dobânzilor mici s-a încheiat pe plan mondial, nu doar în România”

Dan Suciu a mai precizat că, până acum, a existat o situaţie foarte specială, în care Banca Naţională a încercat să prelungească cât se poate această epocă a dobânzilor mici, însă ea s-a terminat, iar oamenii trebuie să înceapă să se comporte ca atare.

“Epoca dobânzilor foarte mici, aşa cum am avut până acum, s-a terminat. În consecinţă, pe termen mediu, lung, evident vom avea dobânzi ceva mai mari, ceea ce stimulează şi economisirea, într-o anumită măsură, pentru că ştim cu toţii la depozite dobânzile sunt aproape de zero, dar evident va face şi costul creditului ceva mai scump.

Nu ne aşteptăm să fie probleme semnificative în plata creditelor, dar avem toată empatia şi înţelegerea că pentru orice leu plătit la un credit în plus este, sigur, un efort. Dar această bună receptare a situaţiei în care ne găsim, anume că epoca dobânzilor mici s-a încheiat pe plan mondial, nu doar în România, trebuie să o înţelegem şi să ne comportăm ca atare”, a mai declarat Dan Suciu.