Consolidarea fiscală devine inevitabilă pentru România, însă drumul către echilibru economic va aduce dificultăți considerabile, afirmă Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România. Acesta atrage atenția asupra impactului negativ pe termen scurt al politicilor fiscale și susține că, în lipsa unor măsuri coerente, situația economică se poate deteriora. Printre temele centrale abordate de specialist se numără majorarea pensiilor, miturile despre angajații din sectorul public și percepția eronată privind nivelul taxelor în România.
Ionuț Dumitru: Consolidarea fiscală aduce inevitabil efecte negative
În cadrul conferinței anuale organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Ionuț Dumitru a vorbit deschis despre provocările fiscale ale țării. El a precizat că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că implică tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, vor genera efecte negative asupra economiei.
„Orice măsură de consolidare fiscală trebuie ierarhizată în funcție de cât de prietenoasă este cu creșterea economică. Totuși, este foarte important să precizez că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că vorbim de tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, sunt recesioniste pe termen scurt. Impactul e negativ de sus până jos”, a explicat economistul, în cadrul conferinței anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Potrivit lui Dumitru, indiferent de măsura aleasă, impactul inițial va fi recesionist. Diferența va consta în amploarea suferinței economice, care poate varia de la moderată la severă.
„Cum să discutăm despre stimularea creșterii economice sau de creștere PIB, în condițiile în care avem de făcut o ajustare uriașă a deficitului bugetar? Singura discuție este dacă vom avea o ajustare economică, o suferință, mai mică sau mai mare”, a spus Ionuț Dumitru.
Ionuț Dumitru: Creșterea pensiilor a fost cireașa de pe colivă
Una dintre cele mai tranșante critici ale economistului-șef al Raiffeisen Bank România a fost direcționată către decizia de majorare a pensiilor în 2024. Acesta a numit măsura drept „prea mult” într-un moment fiscal foarte fragil.
„Creșterea pensiilor din 2024 a fost, consider eu, cireașa de pe colivă. A fost prea mult într-un moment în care deficitul era prea mare”, a spus Ionuț Dumitru.
În 2023, peste 3,8 milioane de pensionari au beneficiat de o creștere a pensiilor, media fiind de peste 26%. Ulterior, la începutul lui 2024, s-a aplicat și o indexare suplimentară de 13,8%.
În unele cazuri, pensiile au fost majorate cu mai mult de 40%. Toate acestea s-au întâmplat în contextul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB, semnificativ peste pragul de 3% impus de Uniunea Europeană.
Mitul aparatului bugetar „suprapopulat”, infirmat cu cifre
Un alt punct esențial abordat de Ionuț Dumitru a fost legat de percepția generală privind numărul angajaților din sistemul public. Potrivit economistului, România nu se află într-o situație de supradimensionare a aparatului bugetar, ci dimpotrivă.
„Dacă ne uităm însă la cifre, constatăm că numărul de salariați din sectorul public românesc, raportat la totalul populației, este de departe cel mai mic din UE. Așadar, să tragi concluzia că agregat numărul de salariați din sectorul public este mare după standardul european, pur și simplu nu este adevărat, nu este susținut de cifre”, a spus economistul-șef al Raiffeisen Bank România.
Datele prezentate indică faptul că doar 6,4% din populația României activează în sectorul public, adică aproximativ 1,3 milioane de persoane.
În comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, acest procent este cel mai redus, contrazicând opiniile larg răspândite în spațiul public.
Nivel scăzut al taxelor, dar nemulțumiri justificate
În ceea ce privește fiscalitatea, Ionuț Dumitru a subliniat că România se situează printre țările cu cele mai mici niveluri de taxare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nemulțumirile populației rămân ridicate, din cauza calității slabe a serviciilor publice oferite.
„Percepția că plătim taxe mari în România se bazează pe faptul că primim servicii publice de o calitate proastă”, a explicat economistul.
El a menționat că nemulțumirea cetățenilor nu este alimentată de cuantumul impozitelor, ci de discrepanța dintre contribuții și beneficiile primite în schimb.
În lipsa unor servicii de calitate, încrederea în instituții scade, iar conformarea voluntară la plata taxelor devine tot mai scăzută.
„Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult raportat la ceea ce primesc în schimb. Dacă agregăm pe cifre, nu putem concluziona că plătim taxe mari. În schimb, putem spune că plătim taxe mari raportat la ceea ce primim în schimb”, a subliniat economistul.
Reforma fiscală trebuie să vizeze atât veniturile, cât și cheltuielile
În opinia lui Ionuț Dumitru, o reformă fiscală eficientă trebuie să abordeze simultan ambele laturi ale bugetului – atât veniturile, cât și cheltuielile.
El consideră că simpla creștere a taxelor nu este o soluție sustenabilă dacă nu se îmbunătățește modul în care statul gestionează banii publici.
„O reformă care să ne aducă consolidarea fiscală trebuie să adreseze atât partea de venituri cât și cheltuielile. Fără să adresăm cheltuielile, oamenii nu vor plăti taxe și impozite, companiile vor căuta «portițe de optimizare» și nu vom ajunge nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul taxelor colectate”, a subliniat economistul-șef al Raiffeisen Bank România.
Fără măsuri de eficientizare a cheltuielilor și fără reforme reale în administrație, România nu va putea reduce deficitul și nu va putea crește gradul de colectare a veniturilor. Ionuț Dumitru avertizează că, în lipsa acestor schimbări, statul riscă să rămână blocat într-un cerc vicios de dezechilibru și neîncredere fiscală.
