Cutremur în sistemul de pensii din România! Suntem de râsul Europei

România se află la coada clasamentului european al pensiilor, cu o rată de înlocuire de doar 48%. Românii primesc pensie mult mai mică decât cei din vestul Europei. Diferențele sunt uriașe, iar mulți vârstnici abia reușesc să supraviețuiască.

Sistemul de pensii din România lasă milioane de vârstnici în dificultate, cu venituri mult sub media europeană. În timp ce în vestul Europei pensionarii beneficiază de sume apropiate de salariile din activitate, românii primesc mai puțin de jumătate din venitul anterior retragerii. Diferențele dintre țările Uniunii Europene sunt uriașe, iar România rămâne printre statele cu cea mai mică pensie.

România oferă pensie mult mai mică decât media europeană

România se numără printre statele cu cele mai mici pensii în raport cu salariile primite la finalul carierei. Conform unui raport publicat de European Central Bank, pensionarii români primesc doar 48% din venitul obținut în ultimii ani de activitate.

Acest procent situează țara noastră printre ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul sustenabilității sistemului de pensii.

Statisticile arată că pensia medie lunară din România este de aproximativ 382 de euro. Totodată, există diferențe între pensiile primite de bărbați și femei.

În medie, bărbații beneficiază de 52% din venitul obținut în timpul activității, în timp ce femeile primesc doar 51%.

Deși această diferență nu este mare, ea reflectă o tendință generală la nivelul Uniunii Europene, unde femeile primesc pensii mai mici decât bărbații.

În Europa de Vest, pensionarii primesc venituri mai apropiate de salariul din activitate

În Uniunea Europeană, pensiile reprezintă, în medie, 60% din venitul obținut înainte de pensionare. Însă, în multe state membre, acest procent scade sub 50%, ceea ce îngreunează menținerea unui nivel de trai adecvat pentru pensionari.

Conform Euronews.com, un pensionar din Europa de Vest se poate baza pe venituri mult mai apropiate de cele din perioada activă.

Datele Eurostat arată că aproape unul din șase pensionari din UE se află în risc de sărăcie. În ultimii ani, rata sărăciei în rândul pensionarilor a crescut de la 12% în 2013 la 15,5% în 2023.

Clasamentul țărilor cu cele mai mari și cele mai mici pensii

Există diferențe semnificative între țările europene în ceea ce privește pensiile.

Grecia (78%), Spania (77%) și Italia (75%) se află în topul statelor care oferă cele mai mari rate de înlocuire a veniturilor.

La polul opus, cele mai scăzute valori se înregistrează în Croația (35%), Lituania (36%) și Irlanda (39%). România se află, de asemenea, printre ultimele locuri, cu o rată de înlocuire de doar 48%.

Dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania are o rată de înlocuire de doar 49%, situându-se sub media europeană.

În schimb, Franța depășește ușor această medie, cu 59%, în timp ce Spania și Italia mențin valori ridicate, peste 75%.

Țările din sudul Europei oferă cele mai generoase pensii raportate la venitul anterior pensionării, în timp ce statele din estul și nord-estul Europei se confruntă cu probleme în asigurarea unor venituri suficiente pensionarilor.

România, printre statele cu cele mai mici pensii nominale

În ceea ce privește valoarea nominală a pensiilor, România se află printre statele cu cele mai mici sume oferite pensionarilor.

În 2021, cheltuielile lunare brute cu pensiile pentru limită de vârstă pe beneficiar variau considerabil între statele membre.

În Bulgaria, pensia medie era de doar 226 de euro, în timp ce Luxemburgul oferea cea mai mare pensie medie, de 2.575 de euro. Media la nivelul Uniunii Europene era de 1.294 de euro.

În România, pensia medie de 382 de euro este una dintre cele mai mici din UE. Deși țările vestice conduc clasamentul în termeni nominali, ajustarea în funcție de standardele puterii de cumpărare reduce aceste diferențe.

Astfel, valorile pensiilor variază între 437 de euro în Bulgaria și 1.681 de euro în Luxemburg, după ajustarea SPC.

Situația din România reflectă o realitate economică dificilă pentru pensionari, în condițiile în care costul vieții crește constant, iar veniturile rămân mult sub media europeană.