Curtea de Conturi Europeană avertizează: Erorile din cheltuielile UE au crescut la 3,8%

Curtea de Conturi Europeană avertizează, într-un raport publicat joi, că erorile din cheltuielile UE au crescut la 3,8% în 2025, de la 3,6% în anul precedent. Auditorii cer controale mai stricte și prudență în viitorul buget european.

Curtea de Conturi Europeană avertizează: Erorile din cheltuielile UE au crescut la 3,8%

Curtea de Conturi Europeană (European Court of Auditors – ECA) avertizează că nivelul estimat al erorilor din cheltuielile Uniunii Europene (UE) rămâne prea ridicat. Potrivit auditorilor europeni, controalele deficitare privind utilizarea fondurilor pot afecta încrederea cetățenilor că banii europeni ajung la proiectele eligibile și contribuie la obținerea rezultatelor preconizate.

În raportul anual privind veniturile și cheltuielile UE, publicat joi, ECA arată că situațiile financiare ale UE pentru 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar operațiunile aferente veniturilor nu au fost afectate de erori. În cazul cheltuielilor, însă, auditorii au identificat un nivel ridicat al erorilor, estimat la 3,8%, în creștere de la 3,6% în 2024.

Nici cele 45,4 miliarde de euro cheltuite prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) nu au fost lipsite de nereguli, potrivit raportului.

Auditorii europeni solicită factorilor de decizie să se asigure că noul model bugetar analizat pentru următorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2028-2034, nu va prelua deficiențele identificate în cadrul MRR. Aceștia avertizează că viitorul model ar urma să reproducă în mare măsură mecanismul utilizat prin MRR.

În același timp, ECA atrage atenția că nivelul tot mai ridicat al datoriei UE ar putea exercita o presiune tot mai mare asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică publică.

Președintele ECA, Tony Murphy, a transmis că unor bugete europene ambițioase trebuie să le corespundă garanții pe măsură. Murphy a arătat că, în cazul unei treceri la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, experiența acumulată până acum trebuie folosită pentru corectarea deficiențelor, astfel încât fondurile europene să genereze rezultatele așteptate pentru cetățeni.

„Bugetele ambiţioase necesită garanţii la fel de ambiţioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanţarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învăţăm din experienţă şi să remediem deficienţele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetăţeni”, a declarat Murphy.

Fondurile UE, pline de nereguli. Erorile din coeziune au ajuns la 6,6%

În ceea ce privește cheltuielile tradiționale din bugetul UE, auditorii europeni au constatat că erorile au fost atât semnificative, cât și generalizate. Pentru al șaptelea an consecutiv, aceștia au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE.

Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, iar cea aferentă agriculturii și mediului a urcat de la 2,6% la 3,9%.

Cele mai frecvente probleme identificate de auditori au fost finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și nerespectarea normelor privind achizițiile publice.

Auditorii avertizează, de asemenea, că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea exercita o presiune semnificativă asupra bugetelor viitoare. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a mecanismului NextGenerationEU (NGEU). În același timp, costurile cu dobânzile aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.

Propunerile Comisiei Europene pentru următorul buget ar permite, de asemenea, contractarea unor noi împrumuturi substanțiale pentru sprijinirea Ucrainei, finanțarea planurilor naționale ale statelor membre și eventuala activare a mecanismului destinat situațiilor de criză gravă.

În acest context, auditorii recomandă prudență în elaborarea bugetelor viitoare. Ei avertizează că, în lipsa unui acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ. Într-o astfel de situație, UE ar putea fi nevoită să aleagă între creșterea contribuțiilor naționale și reducerea nivelului ambițiilor sale.

În fiecare an, auditorii examinează veniturile și cheltuielile UE pentru a verifica fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor cu normele aplicabile. Nivelul estimat al erorilor este evaluat în raport cu un prag de semnificație de 2%, peste care cheltuielile afectate de nereguli sunt considerate semnificative.

O opinie „contrară” indică identificarea unor probleme cu caracter generalizat. În schimb, o opinie „cu rezerve” este emisă atunci când auditorii constată probleme, însă acestea nu au un caracter generalizat.