Au ramas putine zile pana la intalnirea liderilor Uniunii Europene de la Helsinki. Pe 11 decembrie, vom afla oficial daca Romania va incepe sau nu negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Sansele de a fi invitati la negocieri au crescut dupa ce Comisia Europeana a anuntat ca va recomanda inceperea negocierilor cu toti candidatii. Politicienii romani au avut talentul de a prezenta anuntul Comisiei ca pe o veste buna, uitand, in acelasi timp, cealalta fata a monedei. Si anume, conditiile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru a se putea bucura, mai apoi, de statutul de membru al Comunitatii Europene.
In raportul sau din 13 octombrie, Comisia Europeana arata esecurile reformelor economice, incepute de unii dintre candidati, cu precadere Bulgaria si Romania, esecuri dublate si de lipsa unor legi aliniate la standardele europene. De altfel, intr-o clasificare intocmita de Comisia Europeana, in fruntea listei celor zece candidati stau linistite Ungaria, Polonia si Slovenia. Sunt urmate de Cehia, Letonia, Slovacia si Lituania. Codasii statelor care aspira la statutul de membru UE sunt tocmai Bulgaria si Romania. Tara noastra a primit nota foarte proasta la reforma economica si la alinierea la standardele europene si nota slaba la stabilitatea politica.
Raportul comisiei spune ca Uniunea Europeana nici nu va incepe negocierile cu candidatii slab cotati, pana cand acestia nu vor da semne clare ca indeplinesc macar conditiile de baza.
Guvernul de la Bucuresti trebuie sa confirme in scurt timp imbunatatirea sistemului de protectie a copilului si sa ia masuri efective de redresare economica. Romania trebuie sa aiba o legislatie clara in domeniul protectiei copilului si o autoritate unica, care sa aplice aceasta legislatie si care sa fie operationala inainte de sfarsitul acestui an. Cabinetul Radu Vasile se arata optimist in realizarea acestor conditii in termenul solicitat, adoptand o ordonata de urgenta prin care infiinteaza o Agentie Unica pentru Protectia Copilului, aflata sub tutela Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Agentia ar urma sa se ocupe de soarta a aproximativ 100.000 de copii institutionalizati, a caror stare, potrivit raportului Comisiei Europene, s-a depreciat considerabil din cauza lipsei unui sistem eficient de protectie.
In evidenta Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, exista 61.000 de copii cu handicap, dintre care doar 3.500 sunt institutionalizati.
Economia romaneasca
a ramas corigenta
Ca de obicei insa, problema spinoasa este legata de situatia economica a Romaniei. Deloc surprinzator, Comisia Europeana a constatat ca, in tara noastra, nu se poate vorbi de macrostabilizare. Comisarul european insarcinat cu Extinderea Uniunii Europene, GALnther Verheugen, a apreciat ca principala problema a economiei romanesti este „abordarea ezitanta a reformei economice, in special, in privinta restructurarii marilor intreprinderi de stat, generatoare de pierderi.”
Intr-o scrisoare adresata primului ministru, Radu Vasile, Verheugen a aratat ca autoritatile de la Bucuresti au fost incapabile sa ajunga la un consens si sa recunoasca aceste reforme ca esentiale pentru integrarea in UE. Oficialul UE a propus Guvernului roman crearea unui grup international de lucru si a unei forte operationale ce ar urma sa implice Comisia, FMI, Banca Mondiala si celelalte institutii financiare. Grupul ar urma sa ajute la crearea unei strategii economice pe termen mediu si sa monitorizeze infaptuirea acesteia.
Tara noastra va primi 600 milioane de euro
Premierul, Radu Vasile, nu a respins oferta occidentala pentru ca ea coincide cu prioritatile stabilite de guvern pentru strategia economica pe termen mediu. Mai mult, se pare ca ideea instituirii unei comisii comune UE-FMI-Banca Mondiala a fost lansata chiar de Bucuresti, care are nevoie de un ajutor in crearea unei strategii economice comune pe termen mediu, de multe ori aparand contradictii intre politicile economice propuse de Fondul Monetar si cele necesare integrarii in Uniunea Europeana.
Daca Romania va respecta conditiile solicitate, Uniunea Europeana este dispusa sa finanteze programe de dezvoltare regionala, pe termen mediu, cel putin pana in 2006. Pentru anul viitor, UE a promis Romaniei peste 600 milioane de euro, fonduri nerambursabile in domenii precum transport, mediu, agricultura, dezvoltare rurala.
Conform aprecierilor lui Verheugen, bugetul alocat pentru 2000, sub forma fondurilor nerambursabile, reprezinta de cinci ori mai mult decat sumele acordate in ultimii trei ani.
Pana la 11 decembrie a.c., guvernantii Romaniei trebuie sa-si convinga omologii europeni ca sunt in stare sa-si indeplineasca promisiunile si ca sunt capabili sa ofere Romaniei sansa de a pasi in 2000 „umar la umar” cu intreaga Europa.