Cum va evolua economia României în 2021. Previziunile specialiștilor

O perioadă grea pentru economia României care a fost pusă la grea încercare în ultimele luni. Pandemia de coronavirus a dus la impunerea de restricții dure, în urma cărora sute de mii de români și-au pierdut locurile de muncă.

Specialiştii KeysFin estimează ă economia României ar putea înregistra, în acest an, o creştere între 2,5 şi 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea, pe fondul efectului de bază.

„În 2020, economia a rămas în intervalul estimat de noi încă din martie anul trecut (scădere anuală cuprinsă între 5 şi 7%), iar pentru 2021 ne aşteptăm la o revenire a economiei între 2,5 şi 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea, pe fondul efectului de bază”, a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Totodată, sursa citată mai precizează că deşi 2020 se anunţa un an fatidic pentru economia locală, numărul de insolvenţe, suspendări, dizolvări sau radieri de companii a fost cu mult sub cel din 2019.

Astfel, managerii români au preferat să îşi schimbe modelul de business, în loc să închidă afacerile, însă s-au bazat şi pe ajutoarele fiscale acordate de autorităţi.

Noi provocări pentru economia țării

Se pare însă că provocările managerilor vor continua şi în 2021, iar succesul lor va depinde şi de performanţa autorităţilor în continuarea echilibrării ajustării fiscale cu susţinerea economiei, potrivit ultimei ediţii a raportului KeysFin Macro Update.

În ceea ce privește situația companiilor din țară, potrivit raportului, numărul companiilor suspendate a scăzut în anul pandemiei cu 22% faţă de 2019, la 10.913 companii. Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut şi el, cu 12,7% în 2020 faţă de anul anterior, la un nou minim istoric, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

De cealaltă parte însă, radierile şi dizolvările s-au redus cu 43% în 2020 faţă de 2019, la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, de 77.099 companii, iar numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a crescut anul trecut cu 5%, la cel mai ridicat nivel din istorie (la sfârşitul perioadei), de 1.430.180 la 31 decembrie 2020.

Cum va evolua mediul de business

Ajuns la cea de-a treia ediţie, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată şi obiectivă a evoluţiei mediului de business local în condiţii de pandemie.

În opinia analiştilor KeysFin, structura rigidă şi nesustenabilă a cheltuielilor bugetare, coroborată cu ineficienţa colectării, a dus la apariţia unui dezechilibru singular în Europa: cheltuielile sociale, respectiv salariile din sectorul public şi pensiile, aproape că depăşesc veniturile încasate de stat din taxe şi impozite.

În acelaşi timp, continuarea măsurilor de susţinere a mediului de afaceri în faţa unei crize fără precedent: suspendarea plăţilor către creditori, eşalonarea simplificată, schemele de granturi, IMM Invest, măsurile de protejare a forţei de muncă, dar mai ales volumul şi schema de alocare a fondurilor europene atrase rămân cheia performanţei economice pe termen scurt şi mediu, se arată în raport.

Totodată, înmatriculările de companii şi-au temperat scăderea generată de pandemie, numărul acestora reducându-se la aproape 110.000 de companii nou-înfiinţate în 2020. În ciuda declinului, în sectoarele energie & gaze şi transport & depozitare, observăm un avans anual al numărului de companii nou-înfiinţate, de 116%, respectiv 6%, la 186, respectiv 11.688 companii nou-înfiinţate în 2020. La polul opus, s-au înregistrat scăderi anuale de peste 45% în agricultură şi cultură & divertisment (49,7%, respectiv 49,9%).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii înfiinţate în 2020 sunt înregistrate în Bucureşti (19.096 companii, cu 0,2% mai multe decât în 2019), Cluj (5.784 companii, cu 11,5% mai puţine decât în 2019) şi Ilfov (5.510 companii, respectiv cu 5,8% mai multe înmatriculări decât în 2019 şi totodată cel mai important avans judeţean). La polul opus, Caraş Severin, Argeş, Dâmboviţa au înregistrat cele mai ample scăderi procentuale cuprinse între 32,8% şi 33,6%.