Cum trebuie Bolojan să schimbe planul de reforme în 2026. Theodor Stolojan: A rămas restant. Noi am încălcat o regulă fiscală simplă, de bun simț

Fostul premier Theodor Stolojan critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că reformele din administrația publică au stagnat, în special reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar. El afirmă că majorările de taxe și impozite din 2026 erau inevitabile, dar au fost adoptate tardiv, ca urmare a lipsei reformelor structurale și a deciziilor greșite ale clasei politice din ultimii ani.

Theodor Stolojan: Reformele Guvernului Bolojan s-au blocat

Fostul prim-ministru Theodor Stolojan a lansat critici dure la adresa actualului Guvern, condus de Ilie Bolojan, afirmând că reformele promise în administrația publică au rămas, în mare parte, la nivel declarativ.

Într-o intervenție televizată, acesta a susținut că premierul Ilie Bolojan nu a reușit să ducă până la capăt schimbările asumate, în special în ceea ce privește reducerea aparatului bugetar, din cauza presiunilor politice și a intereselor de partid.

Potrivit lui Stolojan, stagnarea reformelor structurale a contribuit direct la apariția unor dezechilibre bugetare majore, care au fost corectate târziu prin creșteri de taxe și impozite aplicate populației în anul 2026. Fostul premier a subliniat că aceste majorări fiscale erau inevitabile și ar fi trebuit adoptate cu mult timp înainte, pentru a evita acumularea unor deficite excesive.

Într-o declarație acordată postului Realitatea Plus, Stolojan a arătat că una dintre cele mai mari restanțe ale actualului Executiv este reducerea cheltuielilor cu personalul din sectorul public, o măsură anunțată, dar niciodată implementată. El a explicat că România continuă să funcționeze pe baza unui model administrativ depășit, cu efecte negative în domenii esențiale, precum sănătatea și educația.

Fostul premier: Bolojan e restant pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii

Fostul prim-ministru a atras atenția că există situații în care spitalele sunt dotate cu aparatură de ultimă generație, însă lipsesc specialiștii capabili să o utilizeze, ceea ce reprezintă un exemplu clar de cheltuială publică neproductivă. În opinia sa, fără o lege a salarizării care să fie fundamentată pe criterii de performanță, viziunea de reformă a premierului Bolojan nu poate depăși stadiul de intenție.

Stolojan a mai susținut că premierul este restant la cea mai importantă reformă așteptată de români, respectiv restructurarea administrației publice și reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. El a explicat că Guvernul a ajuns să majoreze impozite, TVA și accize, însă reforma s-a blocat exact în punctul sensibil, cel al aparatului administrativ.

În evaluarea sa, acest blocaj era previzibil, deoarece actualul context politic face aproape imposibilă o reducere reală a personalului bugetar.

Fostul șef al Executivului a mai arătat că România este, în continuare, captivă unui model de organizare administrativă moștenit din anii ’60 și că nu sunt vizate suficient nici sectoarele publice care oferă servicii de educație sau sănătate, deși unele dintre acestea funcționează ineficient.

În acest context, Stolojan a subliniat că reforma ar trebui să vizeze nu doar reduceri de costuri, ci și o schimbare profundă de mentalitate în sistemul public.

„Avem spitale dotate cu aparatură de ultimă generație, dar fără specialiști care să o opereze, ceea ce reprezintă definiția cheltuielii publice neproductive. Fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar la stadiul de intenție.

Bolojan este restant la ora actuală pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii. Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite, iar el vede că reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică.

Este vorba de reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Știam de la bun început că se va înfunda cu reformele, pentru că Bolojan trebuie să facă acea reducere de 10%, dar nu poate ataca în condițiile actuale ale partidelor politice.

Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele sunt neproductive.

Aceasta este o reformă care trebuie să schimbe gândirea. Bolojan avea în vedere salarizarea în funcție de performanță, dar nu există legea salarizării”, a declarat Theodor Stolojan.

Stolojan: A fost încălcată o regulă fiscală simplă. Noi acoperim cheltuielile curente din datorie

Referindu-se la majorările de taxe și impozite din 2026, Stolojan a apreciat că România avea, anterior, un nivel al fiscalității mult sub cel al statelor dezvoltate, precum Franța sau Germania, iar o ajustare era necesară.

Totuși, el a pus responsabilitatea pentru situația actuală pe deciziile luate de clasa politică în ultimii ani, arătând că deficitul bugetar nu a fost generat de cauze obiective, precum pandemia, ci de încălcarea unor reguli fiscale elementare.

La final, Stolojan a avertizat că acoperirea cheltuielilor curente din datorie, în loc de venituri, precum și utilizarea ineficientă a fondurilor europene pentru cheltuieli de zi cu zi au amplificat problemele bugetare, iar costurile acestor decizii sunt suportate acum de populație.

„Ne uităm mereu spre țările dezvoltate. Când comparăm taxele României cu cele din Franța sau Germania, noi eram undeva la o zecime din ce încasau acele state. Dacă ei au 3 puncte procentuale, ne așteptăm și noi să avem măcar 2; eram mult în urmă. Această reformă trebuia făcută.

Când a venit pandemia, în special în fabrici, oamenii au suportat acele plăți de 75% și au înțeles că a venit o „pauză de vară”. Acum, însă, este vina clasei politice.

Din păcate, de data aceasta nu am avut cauze obiective care să fi condus la această exagerare a deficitului bugetar.

A fost încălcată o regulă fiscală simplă, de bun simț: cheltuielile de zi cu zi trebuie acoperite din venituri. Ori noi am acoperit cheltuielile curente din datorie; am avut cheltuieli mai mari decât veniturile. Iar aici au apărut economiști care au băgat în capul politicienilor următoarea idee: că dacă am investiții de 8% din PIB, pot să am și cheltuieli de 8% din PIB.

Ce nu au spus este că jumătate din aceste investiții au fost făcute cu bani europeni. Mai avem tendința ca, în loc să folosim fondurile UE pentru investiții, burse sociale sau măsuri pentru bunăstarea imediată, să le folosim pentru cheltuieli curente”, a mai spus Stolojan.