Florin Cîțu îl contrazice pe premierul Ilie Bolojan privind efectele măsurilor fiscale
Fostul premier Florin Cîțu a reacționat printr-o postare pe pagina sa de Facebook, contrazicând declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan referitoare la impactul măsurilor fiscale asupra economiei României.
Cîțu a subliniat că România a reușit să reducă deficitul bugetar în 2021, de la 9,6% la 6,7%, în timp ce economia a înregistrat o creștere de 6%, argumentând că acest lucru a fost posibil fără majorarea taxelor, ci prin măsuri considerate liberale.
Diferențele de viziune asupra corecției bugetare
În opinia lui Florin Cîțu, afirmația lui Bolojan potrivit căreia „nu există nicio țară care a luat măsuri de corecție bugetară și să nu aibă o contracție economică” nu este corectă.
Fostul premier a explicat că, dacă premisa lui Ilie Bolojan ar fi adevărată, România ar trebui să se confrunte cu o criză majoră în 2026, având în vedere că deficitul bugetar trebuie să scadă cu încă 16 miliarde de lei.
El a adăugat că reducerea deficitului și creșterea economiei sunt posibile, dar numai dacă corecția este realizată corect, prin măsuri liberale, fără creșteri de taxe care ar putea afecta consumul.
Cîțu a mai argumentat că experiența României în 2021 demonstrează că o corecție bugetară poate fi realizată fără să se înregistreze contracție economică, diferența esențială fiind abordarea liberală, care nu a majorat sarcina fiscală asupra populației și a mediului de afaceri.
Florin Cîțu a subliniat, în concluzie, că reducerea deficitului și creșterea economică pot fi compatibile dacă măsurile sunt gândite liberal și nu afectează consumul, ceea ce contrazice scenariul pesimist prezentat de Bolojan privind inevitabila contracție economică.
„Trebuie să-l contrazic pe premierul României (din păcate).
România a redus deficitul bugetar în 2021, de la 9,6% la 6,7% (aprox. 20 miliarde lei), și a avut creștere economică de 6%.
Diferența esențială: nu am crescut taxe — am luat doar măsuri liberale!
Premierul României: „Nu există nicio țară care a luat măsuri de corecție bugetară și să nu aibă o contracție a economiei.”
Dacă ar avea dreptate, atunci criza majoră ar trebui să vină în 2026, pentru că deficitul trebuie să scadă cu încă 16 miliarde lei. În 2025, creșterea taxelor pentru o “corecție” de doar 6 miliarde lei a prăbușit consumul.
Din fericire, premierul nu are dreptate. Deficitul poate să scadă și economia să crească — dar numai dacă faci corecția corect: măsuri liberale”, este postarea lui Florin Cițu de astăzi, 10 februarie.
Mesajul transmis de premierul Bolojan cu o zi în urmă
Reamintim că premierul Ilie Bolojan afirmase cu o zi în urmă, în cadrul unei emisiuni la Digi24, că anul 2026 reprezintă un an de tranziție și a explicat că orice măsură de corecție bugetară tinde să producă, inevitabil, o contracție economică, cel puțin pe termen scurt, de unul până la trei trimestre.
Bolojan a precizat că România se confruntă cu necesitatea reducerii deficitelor, dar și cu obiectivul de a realiza investiții importante, inclusiv absorbția fondurilor europene din programul PNRR, care însumează peste 10 miliarde de euro și trebuie utilizate până la sfârșitul lunii august.
Premierul a adăugat că succesul actualei administrații în gestionarea deficitului și a investițiilor va demonstra cetățenilor că guvernarea poate funcționa eficient, iar în caz contrar, ar putea fi necesară o reorganizare administrativ-teritorială.
„Nu ştiu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nicio ţară în care s-au luat măsuri de corecţie a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracţie economică. Important este să nu fie pe termen lung această contracţie, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre.
Noi, ca țară, avem două posibilități: fie dovedim cetățenilor că actuala administrație, în formula în care este astăzi, poate funcționa, sau dacă nu vom dovedi acest lucru, este doar o problemă de timp și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială.
Pe de o parte trebuie să ne reducem deficitele, deci, să cheltuim mai puţin, dar pe de altă parte avem nişte investiţii foarte mari, pentru că este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din programul PNRR şi aici avem peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să îi absorbim până la finalul lunii august”, a spus șeful Guvernului luni 9 februarie.
