Creșterea prețurilor afectează direct buzunarele cetățenilor, dar puțini știu cum influențează acest aspect, datoria publică. Într-un context economic dificil, inflația devine un mecanism discret prin care România reduce povara datoriei publice. Specialiștii arată că, fără să mărească taxele, statul reușește să colecteze mai mulți bani și să-și plătească mai ușor datoria publică, în timp ce puterea de cumpărare a populației scade.
Inflația mare afectează datoria publică, în timp ce creșterea economică rămâne scăzută
România se confruntă cu o situație în care datoria publică este influențată de inflația mult mai mare decât creșterea economică. Datele oficiale arată că, anul trecut, economia a crescut cu doar 0,9%, în timp ce inflația a atins 5%, de peste cinci ori mai mare decât avansul real al economiei.
Prognozele Băncii Naționale a României indică o tendință similară și pentru acest an. Se estimează o creștere economică de sub 1%, în timp ce inflația va rămâne peste pragul de 4%.
Această diferență între ritmul de creștere al economiei și cel al prețurilor nu este întâmplătoare. Ea are implicații directe asupra modului în care statul își gestionează datoria publică. Fără intervenții fiscale vizibile, cum ar fi majorarea TVA, guvernul poate totuși crește veniturile din taxe prin creșterea prețurilor. Astfel, se colectează mai mulți bani, exprimați în lei mai slabi, dar calculați la valori nominale mai mari.
Adrian Codirlașu: Practic, așa plătim toți datoria publică
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat că plata datoriei publice se face în mare parte prin inflație ridicată. El a subliniat că, deși nu se măresc taxele precum TVA, creșterea prețurilor are același efect de reducere a poverii datoriei.
„Ăsta-i modul de ne a plăti datoria publică: prin inflație mare. Avem inflație ridicată, iar dacă raportăm datoria la PIB-ul nominal care e mărit prin inflație, ne rezultă o datorie publică mai mică. Practic, așa plătim toți datoria publică: prin inflație.
Nu mărim TVA-ul, de exemplu, dar mărim prețurile. Rezultatul e același”, a explicat vineri Adrian Codirlașu, președintele CFA România, pentru HotNews.ro.
Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri economice organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Codirlașu a explicat cum inflația afectează raportul dintre datorie și PIB, făcând ca ponderea datoriei în economie să pară mai mică. Acest mecanism funcționează chiar dacă, în termeni reali, datoria rămâne neschimbată.
Puterea de cumpărare scade, statul plătește mai ușor
Inflația, explică economiștii, reduce valoarea reală a banilor. Pe măsură ce prețurile cresc, fiecare leu valorează mai puțin.
În mod concret, dacă un guvern împrumută 1.000 de lei azi și îi rambursează în 10 ani, suma rambursată va valora mai puțin din cauza inflației. La o rată de inflație de 5% pe an, în zece ani cei 1.000 de lei vor mai valora doar aproximativ 613 lei în bani de azi.
Acest efect este unul dintre cele mai vechi trucuri fiscale. Datoria se plătește în termeni nominali, dar impactul inflației scade valoarea efectivă a rambursării.
Astfel, inflația acționează ca un „impozit ascuns”, suportat de toți consumatorii. Chiar dacă TVA-ul rămâne constant, încasările statului cresc deoarece prețurile mai mari generează sume mai mari din aceleași procente.
Un model folosit și în trecut de marile economii
Un exemplu notabil este cel al Statelor Unite (SUA) după cel de-al Doilea Război Mondial. Atunci, America se confrunta cu un nivel ridicat al datoriei publice, care depășea 120% din PIB.
În anii ce au urmat, o inflație moderată, dar constantă, a contribuit la reducerea semnificativă a poverii datoriei. Deși a existat un cost economic, precum dobânzi mai mari sau volatilitate, valoarea datoriei a scăzut semnificativ în termeni reali până în anii 1970.
Modelul american arată că inflația poate fi o unealtă utilă pentru reducerea datoriei. Însă aceasta funcționează doar într-un context economic controlat, cu politici fiscale și monetare bine coordonate. În lipsa acestora, riscurile pot depăși beneficiile.
Inflația, soluție riscantă pe termen lung
Chiar dacă pe termen scurt poate ajuta la reducerea poverii datoriei, inflația ridicată vine cu multe riscuri. Investitorii își pierd încrederea și solicită dobânzi mai mari pentru a compensa devalorizarea.
De asemenea, costurile viitoare de împrumut pentru stat cresc. În același timp, populația suferă o scădere a puterii de cumpărare, iar economiile personale sunt erodate.
Potrivit bancherilor centrali americani, o inflație susținută poate destabiliza economia și compromite obiectivele de dezvoltare. Pentru ca această metodă de reducere a datoriei să funcționeze, trebuie însoțită de reforme structurale și măsuri de stabilitate fiscală.
