BNR: ROBOR își temperează dinamica, IRCC scade, dar riscurile sistemice rămân în prim-plan
Banca Națională a României (BNR) a publicat datele actualizate privind indicii de referință ROBOR, esențiali pentru calcularea dobânzilor la creditele în lei, oferind astfel o imagine clară asupra tendințelor din piața financiară locală. Potrivit instituției, indicele ROBOR la 3 luni – utilizat pentru majoritatea împrumuturilor acordate populației – a stagnat la nivelul de 7,15%, în timp ce ROBOR la 6 luni a înregistrat o scădere ușoară, de la 7,25% la 7,24%.
Această stabilitate a ROBOR la 3 luni semnalează o menținere a condițiilor actuale de lichiditate din piața interbancară, dar poate reflecta și o atitudine prudentă a băncilor comerciale, în contextul unei economii marcate de incertitudini. Scăderea marginală a ROBOR la 6 luni indică, însă, o detensionare modestă a costurilor de finanțare pe termen mediu, deși impactul asupra ratelor lunare va fi limitat în absența unor ajustări mai semnificative.
În paralel, indicele IRCC – referința dobânzilor pentru creditele de consum cu dobândă variabilă – a scăzut în primul trimestru al acestui an, de la 5,86% în ultimele trei luni din 2024 la 5,66%. Această evoluție oferă o gură de oxigen pentru românii cu rate la bănci, reducând ușor presiunea financiară asupra gospodăriilor. Cu toate acestea, nivelul actual al IRCC rămâne semnificativ mai ridicat decât valorile din anii anteriori, reflectând persistența unui climat de dobânzi ridicate.
Riscuri sistemice în vizorul BNR
Într-un sondaj recent realizat de BNR în rândul principalelor instituții de credit, au fost identificate șase riscuri sistemice majore și cinci moderate, cu potențial de a afecta stabilitatea sectorului bancar și, implicit, a economiei. Cel mai pronunțat pericol rămâne deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, care ar putea agrava vulnerabilitățile structurale și expune România la riscuri externe majore.
Pe lista riscurilor se mai regăsesc amenințările cibernetice și provocările tehnologice, instabilitatea legislativă din domeniul financiar și bancar, dificultățile de rambursare a împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental și perspectiva creșterii costurilor de finanțare. Acești factori accentuează nevoia de măsuri proactive pentru consolidarea rezilienței sistemului bancar și a echilibrelor macroeconomice.
Ce înseamnă o perioadă de stabilitate fragilă
Deși datele recente indică o stabilizare a indicilor ROBOR și o ușoară reducere a IRCC, perspectivele economice rămân marcate de riscuri. Pentru românii cu rate la bănci, scăderea IRCC ar putea aduce reduceri modeste ale ratelor la creditele de consum, în timp ce stagnarea ROBOR la 3 luni sugerează că dobânzile pentru creditele ipotecare în lei vor rămâne la niveluri ridicate pe termen scurt.
Economia României se confruntă, însă, cu multiple provocări: inflație persistentă, volatilitate externă, tensiuni geopolitice și presiuni asupra finanțelor publice. În acest context, BNR își menține rolul esențial de garant al stabilității financiare, dar atrage atenția că este nevoie de o coordonare strânsă între politicile monetare, fiscale și structurale pentru a limita efectele negative ale riscurilor identificate.
În concluzie, veștile transmise de BNR reflectă un echilibru fragil în peisajul financiar autohton: pe de o parte, dobânzile se stabilizează și, parțial, scad, oferind un răgaz românilor cu credite; pe de altă parte, riscurile sistemice identificate de BNR subliniază vulnerabilitățile economiei și impun o vigilență sporită din partea autorităților și a actorilor economici.
