Ultimele date despre inflaţie de la INS au surprins negativ pe toată lumea, de la economişti la consumatori. Rata anuală a inflaţiei a sărit la 8% în martie, astfel că preţurile de consum par a fi scăpate de sub control, în special la alimente şi combustibili. BNR constată că nu prea are instrumente pentru a ţine în frâu inflaţia şi, mai mult, adoptă chiar o atitudine relaxată, care nu prea vine în sprijinul economiei. Neavând pârghii pentru a tempera inflaţia, BNR luptă doar prin mesaje pentru a ancora aşteptările inflaţioniste.
Practic, în ultimele 12 luni, alimentele s-au scumpit în medie cu circa 10%, iar combustibilii cu aproape 15%. Multe alimente de bază s-au scumpit cu mai mult de 20%-30% în ultimul an, ouăle fiind singurele pentru care preţul a coborât.
„Problema se pune astfel: cât poate BNR să lupte cu actuala inflaţie? Spaţiul de manevră pentru temperarea inflaţiei este foarte limitat. Nu are pârghii. BNR luptă mai mult prin mesaje şi intervenţii verbale la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste. În plus, nici nu e de dorit ca BNR să apese prea tare pe frâna monetară, pentru că ar afecta creşterea economică“, explică Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Potrivit acestuia, cauzele pentru care avem inflaţia atât de ridicată sunt în mare parte exogene şi s-au transmis în preţurile la alimente şi combustibili. Într-o anume măsură avem şi cauze interne, o parte din ele fiind determinate de companiile de stat care generează pierderi, care se acumulează în arierate, care la rândul lor pun presiune pe preţuri, spune Anghel.

„Pe de altă parte, pe lângă stabilitatea preţurilor, BNR are ca atribuţie şi stabilitatea macroeconomică, iar noi avem nevoie să creştem“, adaugă economistul-şef al BCR.
Relaxare pentru stat, mai puţin pentru economie
Recent, BNR a decis reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în valută, de la 25% la 20%, ceea ce este echivalent cu eliberarea a circa un miliard de euro către băncile comerciale. Mişcarea BNR a surprins piaţa, iar analiştii au lansat mai multe ipoteze/motive pentru sumele eliberate, printre care şi o oarecare susţinere a economiei. Se pare că mutarea BNR numai în spirjinul economiei nu a venit, deşi părerile sunt împărţite.
„Reducerea RMO la valută a avut două motive, după cum a declarat guvernatorul BNR, într-un interviu recent. În primul rând, intenția BNR a fost de a avea grijă de stat ca acesta să găsească resurse pentru titlurile care expiră în curând (în special din iulie). Al doilea motiv invocat a fost scoaterea banilor din ţară de către anumite bănci. Astfel, această relaxare nu poate fi considerată un ajutor dat economiei reale“, e de părere Nicolaie Chideşciuc, ­econo­­mis­tul-şef­ al ING Bank România.
Pe de altă parte, economistul-şef al BCR vede în ultima mutare a BNR o gură de oxigen pentru economie. „Relaxarea politicii monetare pentru susţinerea creşterii economice nu se poate face prin dobânzi, din cauza pericolului inflaţionist. Ultima reducere a RMO este o gură de oxigen pe care o primeşte economia. A fost o fereastră de oportunitate. Banca Centrală Europeană începe să întărească politica monetară şi va fi din ce în ce mai greu să găseşti argumente pentru viitoare relaxări“, spune Lucian Anghel. „Comportamentul BNR este oarecum confuz uneori. Ceea ce este evident în ultima perioadă este că BNR arată o oarecare relaxare în ceea ce priveşte inflaţia. Noi am spus de ceva timp că BNR are control limitat sever asupra inflaţiei, iar acum au fost si declarații oficiale în această direcție. Poate de aceea arată o atitudine ceva mai relaxată“, observă Chideşciuc.

Pe de altă parte, economiştii spun că BNR a dat startul aprecierii leului în raport cu euro, pentru a tempera ­presiunile inflaţioniste. Pe termen scurt, nu s-a văzut aproape nicio influenţă în preţurile de consum, decât în tarifele la telefoane şi la biletele de avion, care sunt calculate în euro.
De când a trecut la regimul de ţintire a inflaţiei, BNR şi-a ratat obiectul în fiecare an. Nici în acest an BNR nu are şanse reale de a-şi atinge obiectivul privind inflaţia. Pentru sfârşitul lui 2011, BNR prognozează o inflaţie anuală de 3,6%. Aproape toţi analiştii financiar-bancari văd inflaţia anuală mai mare de 4% în decembrie, una din cele mai mari rate fiind prognozate de cei de la ING – 5,9%.