Italia şi Grecia stârnesc cele mai multe îngrijorări, iar măsurile anunţate de liderii europeni par să nu aibă niciun efect, în contextul în care agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s ameninţă 15 state din zona euro cu retrogradarea.

Dar poate că cel mai surprinzător aspect al crizei este faptul că ea nu a dus la deprecierea semnificativă a euro faţă de dolarul american şi lira sterlină, omologii săi internaţionali cei mai apropiaţi. Pe 21 noiembrie, analiştii Credit Suisse anunţau că moneda euro aşa cum o ştim noi intră în ultimele sale zile de existenţă. Cu toate acestea, moneda euro se tranzacţionează în prezent la 1,34 dolari, adică aproape de nivelul din 2007 şi nu departe de cel de la începutul acestui an.

Această rezistenţă a monedei euro are şi câteva explicaţii, scrie CNN Money într-o analiză. Cea mai evidentă este lipsa unei bune alternative la moneda euro. Dobânzile aproape de zero din SUA fac investiţiile în dolari neprofitabile, iar Statele Unite şi Marea Britanie au, la rândul lor, probleme cu datoriile, astfel că investitorii sunt precauţi.

Între timp, intervenţia guvernelor din Elveţia şi Japonia pentru a preveni aprecierea francului, respectiv a yenului, a scos cele două valute de la tranzacţionare. "Zona euro este o parte a pieţei datoriei suverane unde investitorii pot obţine încă randament", a spus un trader.

O altă teorie este că, deşi investitorii îşi orientează investiţiile spre ţările mai sănătoase din punct de vedere fiscal, ei nu renunţă la euro.

De altfel, şi China joacă un rol în rezistenţa monedei euro. Îngrijorat de faptul că cea mai mare parte din rezervele sale valutare sunt investite în active americane, Beijingul încearcă să-şi diversifice activele orientându-se spre euro.

Un alt factor care a susţinut moneda euro în ultimul an este încrederea oarbă că liderii europeni nu sunt atât de proşti încât să permită prăbuşirea euro.

Ce urmează pentru moneda euro

Deşi este dificil să ai perspective în mijlocul furtunii, există câteva scenarii. Pe de o parte, sunt cei care cred că problemele strcturale şi politice ale zonei euro sunt prea mari pentru a fi rezolvate şi că moneda euro se va dizolva brusc în următoarele câteva săptămâni. Cei mai puţin pesimişti cred că după câţiva ani de recesiune, Italia, Spania şi Grecia vor ieşi din zona euro, unde vor rămâne doar ţările puternice, iar cei mai optimişti speră că Banca Centrală Europeană va interveni şi va cumpăra datoriile Spaniei şi ale Italiei, ceea ce le va permite politicienilor să negocieze tratatele şi să creeze o Europă mai unită din punct de vedere fiscal şi ideologic, cu Germania la cârmă.

Te-ar putea interesa și: