Economistul Nouriel Roubini a declarat într-un interviu dat pe 4 mai 2010, pentru Bloomberg, că planul de sprijin gândit de Uniunea Europeană şi FMI nu va scoate Grecia din criză pentru că această ţară nu este solvabilă.
<iframe title="YouTube video player" src="http://www.youtube.com/embed/E_EbQaXEI3Q" frameborder="0" height="390" width="480"></iframe>

Tot în luna mai a anului trecut, invitat de prestigioasa instituţie de învăţământ pentru a-şi prezenta cartea "Crisis Economics", Nouriel Roubini a estimat că ”are loc o relansare economică, dar ţările n-au rezolvat problemele de fond, şi că viitoarea etapă a crizei ar putea fi una a datoriilor publice, care ar provoca o revenire la recesiune".
Roubini a reafirmat totodată, cum a indicat deja în urmă cu mai multe săptămâni, că "există posibilitatea destrămării zonei euro", deoarece Grecia şi alte ţări din zona euro trebuie să-şi reducă datoria, dar şi să-şi redreseze competitivitatea.

Ideea a fost realuată la puțin timp la un seminar pe teme economice desfăşurat la Geneva, când analistul  a declarat că Grecia este insolvabilă, dificultăţile acesteia fiind amplificate de măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

Conform declaraţiilor lui Roubini, în momentul în care Grecia va ajunge în incapacitate de plată asemenea Argentinei, singurul plan B pe care îl va avea la îndemână va fi restructurarea datoriilor, adică le va propune celor care deţin titluri de stat ajunse la maturitate să le schimbe cu altele care vor ajunge la maturitate mai târziu.

Asemănările dintre criza din Grecia şi Argentina anului 2001 sunt la prima vedere frapante: aceeaşi îndatorare excesivă, aceeaşi incapacitate de a evita falimentul prin devalorizarea monedei. Grecia a renunţat la independenţa sa monetară în momentul adoptării euro, la fel cum a făcut-o Argentina când a instaurat paritatea peso-dolar în timpul mandatelor preşedinţilor Carlos Menem (1989-1999) şi Fernando De La Rua (1999-2001).

Prăbuşirea economică argentiniană a antrenat la sfârşitul lui 2001 o gravă criză socială şi revolte soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, când între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 s-au succedat la putere nu mai puţin de cinci preşedinţi.

În cursul zilei de ieri, o publicație din Grecia a citat un oficial european care ar fi declarat că guvernul de la Atena s-a hotărât să declare incapacitatea de plată a țării și să adopte restructurarea datoriei.

Te-ar putea interesa și: