În 2025 Înălțarea Domnului  este sărbătorită pe 29 mai, marcând ridicarea lui Iisus Hristos la cer, după învierea Sa. Tradițiile, obiceiurile și semnificația religioasă a acestei zile aduc o profundă încărcătură spirituală, fiind asociată și cu Ziua Eroilor, comemorare națională în România.

Ce semnifică Înălțarea Domnului pentru creștini

Înălțarea Domnului este văzută ca o tranziție simbolică: Iisus, după ce și-a îndeplinit misiunea pe pământ, se înalță la cer și se așază la dreapta Tatălui. Acest moment, relatat în Evanghelia după Matei, capitolul 28, consemnează faptul că Mântuitorul le-a transmis ucenicilor misiunea de a răspândi învățătura Sa în întreaga lume.

Potrivit tradiției creștine, timp de 40 de zile după înviere, Iisus s-a arătat discipolilor, demonstrând victoria asupra morții. Înălțarea Sa la cer încheie misiunea Sa pământească și deschide drumul pentru venirea Duhului Sfânt, eveniment celebrat la Cincizecime, la 50 de zile după Paște.

Din punct de vedere teologic, sărbătoarea reprezintă confirmarea divinității lui Iisus Hristos și promisiunea vieții veșnice pentru cei care cred. În popor, se crede că cei care mor în această zi ajung direct în Rai, datorită sfințeniei acestei sărbători.

Obiceiuri și tradiții de Înălțare: de la frunze de tei la ouă roșii

Înălțarea Domnului, cunoscută și sub numele de Ispas, aduce cu sine o serie de tradiții transmise din generație în generație. Denumirea populară vine de la un cioban, Ispas, care, conform legendei, ar fi fost martor la ridicarea lui Iisus la cer și a dus vestea mai departe.

În această zi, credincioșii merg la biserică, participă la slujbe speciale, iar în toate lăcașurile de cult se face pomenirea eroilor neamului. Este o zi de rugăciune, dar și de recunoștință pentru jertfa celor care au apărat patria.

Un obicei bine cunoscut este sfințirea frunzelor de nuc și a ramurilor de tei, care sunt apoi puse la icoane sau la uși, pentru a proteja gospodăria de necazuri. De asemenea, se aprind lumânări la mormintele celor adormiți, iar oamenii oferă pomană din bucatele pascale: ouă roșii, pască, cozonac și alte preparate tradiționale.

Conform superstițiilor, în această zi nu se spală, nu se muncește și nu se dă sare sau foc din casă, pentru că acest gest ar simboliza pierderea norocului. Totodată, Înălțarea este ultima zi în care se mai pot consuma ouă roșii vopsite de Paște.

Un alt obicei, mai rar întâlnit, este zburătorul: copiii confecționează păsări din hârtie și le lansează în aer, simbolizând urcarea lui Iisus la cer.

Semnificații profunde și continuitate spirituală

Înălțarea Domnului nu este doar o sărbătoare liturgică, ci și un prilej de reîntoarcere la credință, de meditație asupra mântuirii și a misiunii fiecărui creștin. Este o zi în care cerul pare mai aproape, iar gesturile de recunoștință – fie ele rugăciuni, pomeni sau participarea la ceremonii – aduc o comuniune între generații, între cei de aici și cei plecați dintre noi.

Această sărbătoare încheie ciclul pascal și deschide calea spre Rusalii, momentul în care Duhul Sfânt coboară peste apostoli și ia naștere Biserica.

Credincioșii se salută în această zi cu tradiționalul: „Hristos S-a Înălțat!” – „Adevărat S-a Înălțat!”, întărind legătura spirituală dintre oameni, indiferent de vremuri.