Creșterea salariului minim reduce inegalitatea?!
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, susține că inegalitatea din România poate fi combătută prin creșterea salariului minim.
Asta îmi aduce aminte de un paragraf scris într-un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), despre salariul minim: “Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5 și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim, ponderea veniturilor din salarii este sub 80%.”
Deci, ca să fim scrupuloși, creșterea salariului minim duce într-adevăr la micșorarea discrepanțelor dintre salarii, dar nu a celor dintre venituri. Da, salariații (măcar cei care vor mai avea loc de muncă…) vor fi mai egali, însă pe ansamblu inegalitatea din România va persista, deoarece cele mai sărace familii sunt sărace tocmai fiindcă nu muncesc salarizat, nu câștigă vreun salariu, ci trăiesc din agricultura de subzistență, din munca la negru și din ajutoare sociale. Așa că trebuie să fim foarte atenți atunci când vorbim despre o măsură atât de periculoasă precum salariul minim, măsură care crește costul muncii, scade numărul locurilor de muncă sub potențial și reduce angajabilitatea categoriilor sociale fragile (tineri, persoane cu handicap, fără experiență sau fără studii). Și tot ca să fim scrupuloși până la capăt, există numeroase motive pentru creșterea inegalității, valabile inclusiv în România:
- Producția de bani de către banca centrală. Vezi și opinia BCE. Dacă masa monetară crește cu 10%-20% pe an, așa cum se întâmplă în România, unde se duce ea? Le intră în primul și primul rând în buzunare minorităților care mână căruța cu lemne culese din pădure pentru a-și încălzi casa dărăpănată? Sau le parvine băieților deștepți (de exemplu)?
- Scăderea economisirii, cauzată de scăderea artificială și discreționară a ratei dobânzii.
- Existența și dominanța instituțiilor extractive – probabil cel mai important factor. În loc să avem instituții incluzive care să dea oamenilor libertatea să producă și să acumuleze, noi avem legi care instituie bariere și privilegii.
- Dacă aceste motive nu sunt abordate și atenuate, atunci degeaba creștem noi salariul minim. Când ai cangrenă la piciorul stâng, nu-ți legi o greutate de piciorul drept, ca să te echilibrezi.
BOGDAN GLĂVAN
profesor de economie, autorul site-ului logec.ro
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





