Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsÎn luna martie, rata anuală a inflației a revenit pe creștere, ajungând la 9,87%, față de 9,31% în februarie. Evoluția a fost determinată în principal de scumpirea combustibililor și de volatilitatea contextului extern. Această tendință vine după un an 2025 în care ajustările din zona prețurilor la energie și din sfera fiscală au contribuit semnificativ la nivelul actual al inflației.
Puterea de cumpărare scade pe fondul inflației ridicate
Concordia arată că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premise de temperare. Organizația explică faptul că vara anului precedent a adus majorări importante de prețuri, iar în momentul în care nivelurile actuale vor fi comparate cu acea perioadă deja scumpă, rata anuală a inflației ar putea scădea în mod natural, chiar fără reduceri efective de prețuri.
„În aceste condiții, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premisele unei temperări. Vara anului trecut a adus majorări semnificative de prețuri, iar când vom compara nivelurile din 2026 cu această perioadă, deja scumpă, rata anuală a inflației va scădea în mod natural, chiar și în absența unor reduceri efective de prețuri”, subliniază Concordia.
Confederația reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, contribuind cu aproximativ 30% din PIB și reunind aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.
Inflația se transmite tot mai clar în economie prin reducerea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor
Analiza patronatelor arată că inflația se transmite tot mai clar în economie prin reducerea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor. Datele din comerțul cu amănuntul indică o contracție constantă încă din a doua jumătate a anului trecut.
În februarie 2026, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul a ajuns la minus 6,2%, cu o scădere mai accentuată în zona bunurilor nealimentare, unde declinul a fost de minus 9,4%. Acest segment este considerat un indicator relevant al incertitudinii economice și al presiunii resimțite de populație.
Această evoluție este descrisă ca o ajustare naturală a comportamentului de consum, în care gospodăriile își prioritizează cheltuielile esențiale și reduc achizițiile considerate neesențiale.
Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creștere în ultimii ani, această schimbare are efecte directe asupra ritmului activității economice. Patronatele estimează că există o probabilitate ridicată ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB-ului real.
„Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creștere în ultimii ani, o astfel de schimbare are efecte directe și imediate asupra ritmului activității economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată”, subliniază patronatele.
Mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă de ajustare mai amplă
Dincolo de impactul asupra consumului, mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă de ajustare mai amplă. Creșterea costurilor cu energia și materiile prime se suprapune peste menținerea unor costuri ridicate de finanțare.
În același timp, presiunea exercitată de stat pe piețele financiare interne a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine. În aceste condiții, unele companii sunt nevoite să absoarbă creșterile de cost, ceea ce afectează planurile de investiții și gestionarea lichidității.
Concordia subliniază că aceste evoluții sunt specifice perioadelor de inflație ridicată combinată cu incertitudine externă și reflectă o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu într-o criză structurală.
„În aceste condiții, o parte dintre companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, cu efecte vizibile asupra planurilor de investiții și asupra gestionării lichidității. Aceste evoluții sunt tipice perioadelor de inflație ridicată, combinată cu incertitudine externă și indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală”, arată documentul.
Există premise pentru o revenire economică, însă aceasta depinde de mai mulți factori
Patronatele arată că există premise pentru o revenire economică, însă aceasta depinde de mai mulți factori. Pe termen scurt, datele actuale temperează optimismul, iar redresarea va fi influențată decisiv de stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri, precum și de menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
În absența unor șocuri externe majore, Concordia consideră că inflația ar putea intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului. Acest lucru ar crea premisele unei reveniri treptate a consumului și, implicit, ale creșterii economice. Totuși, organizația subliniază că această revenire nu va fi imediată, iar reconstrucția încrederii este un proces de durată, care depinde de acțiuni concrete și consecvente, nu de declarații.
Concordia identifică mai multe direcții esențiale pentru stabilizarea și relansarea economiei
În acest context, Confederația Patronală Concordia identifică mai multe direcții esențiale pentru stabilizarea și relansarea economiei. Este vorba despre predictibilitate și stabilitate, considerate necesare pentru companii și gospodării, reducerea incertitudinii fiscale și de reglementare și crearea unui cadru clar pentru investiții și consum.
De asemenea, este menționată eficientizarea cheltuielilor publice, care ar putea reduce presiunea statului pe piețele financiare interne și ar contribui la scăderea costurilor de finanțare pentru sectorul privat. O altă direcție importantă este susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și atragerea investițiilor, considerate esențiale pentru absorbția forței de muncă și generarea de valoare adăugată în perioadele de relansare.
„Relația dintre inflație și consum devine tot mai vizibilă în datele economice ale României. După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia traversează o etapă de ajustare, inevitabilă în contextul dat, dar nu ireversibilă. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie, publici și privați deopotrivă, vor reuși să construiască condițiile pentru reluarea creșterii într-un mod sustenabil”, au conchis patronatele.
În concluzie, patronatele arată că relația dintre inflație și consum devine tot mai evidentă în datele economice ale României. După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia traversează o etapă de ajustare inevitabilă în contextul actual, dar care nu este ireversibilă. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie, atât publici, cât și privați, vor reuși să creeze condițiile pentru o creștere economică sustenabilă.
Inflația din zona euro a ajuns la 2,6% în martie, cel mai ridicat nivel înregistrat din iulie 2024
Inflația din zona euro a ajuns la 2,6% în martie, cel mai ridicat nivel înregistrat din iulie 2024, pe fondul scumpirii petrolului provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit estimării finale publicate de Eurostat, prețurile de consum au crescut cu 2,6% față de aceeași lună a anului trecut, după ce în februarie rata inflației era de 1,9%.
Evoluția din martie depășește și estimarea inițială a Eurostat, care indica un nivel de 2,5%. Datele confirmă astfel o accelerare mai puternică a inflației decât se anticipase anterior.
Principalul motor al inflației a fost sectorul energetic, unde prețurile au crescut cu 5,1% în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. Creșterile din acest segment au avut cel mai mare impact asupra indicelui general al prețurilor.
În schimb, inflația din sectorul serviciilor a înregistrat o ușoară temperare, în timp ce prețurile la alimente și băuturi au crescut cu 2,4%.
Inflația de bază, care exclude energia și alimentele, a scăzut ușor de la 2,4% la 2,3%, indicând o încetinire marginală a presiunilor inflaționiste din economie.
Nivelul actual al inflației depășește ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană
Nivelul actual al inflației depășește ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE), chiar înainte de următoarea ședință de politică monetară programată pentru 30 aprilie. În acest context, președinta BCE, Christine Lagarde, a transmis că instituția urmărește atent evoluțiile și este pregătită să intervină dacă situația o va impune.
Economiștii avertizează că șocul provocat de creșterea prețului petrolului ar putea fi transmis și către alte sectoare ale economiei, ceea ce ar menține presiunea asupra prețurilor în perioada următoare.
