Bulgaria, Romania si statele ce formau Iugoslavia, cu exceptia Sloveniei. Diferentierea este normala, pentru ca statele din Europa Centrala si de Est – Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria – sunt integrate in structurile UE. Sumele investite in Romania sunt mici, daca ne raportam la dimensiunea acestei piete. Studiile efectuate recent demonstreaza ca atractia investitorilor straini pentru tara noastra este generata de forta de munca ieftina, ceea ce favorizeaza productia de bunuri finite si de componente industriale. Statele central si est-europene si-au luat partea leului din totalul investitiilor efectuate in tarile foste comuniste. Cele patru tari amintite, proaspat membre ale UE, au atras doua treimi din totalul investitiilor efectuate in ultimii 12 ani in statele est-europene. Romania si Bulgaria nu au reusit sa detina impreuna decat 10% din aceste fluxuri de capital. Directionarea investitiilor straine directe s-a facut spre tarile care se aflau in cea mai buna pozitie pentru aderarea la UE. Volumul investitiilor straine a crescut puternic dupa anuntarea, in 1994, a deciziei de extindere a UE, prin includerea tarilor din Europa Centrala si de Est. In ultimii 12 ani, Romania a atras investitii straine in valoare de aproape zece miliarde de dolari. Suma este incomparabil mai mica fata de tarile din regiune. De exemplu, Polonia a atras investitii de 38 de miliarde de dolari, Republica Ceha – 26 miliarde de dolari, iar Rusia – 9,7 miliarde de dolari. In ultimul timp, Rusia a devenit foarte atractiva pentru capitalul strain, insa aceasta miscare are la baza industria energetica si accesul la imensele resurse naturale din aceasta tara. In 2002, volumul investitiilor directe pe cap de locuitor inregistrat in cele sapte tari din Europa de Sud-Est a fost de 475 de dolari, in timp ce pentru tarile din Europa Centrala a fost de patru ori mai mare.O alta caracteristica a capitalului intrat in tara noastra este ca investitiile straine sunt direct legate de procesul de privatizare. Asa-numitele investitii „greenfield”, realizate de la zero, pentru Romania sunt practic inexistente, mai ales in domeniul productiei industriale. Acest fapt este resimtit in prezent prin plafonarea exporturilor si cresterea sustinuta a importurilor. Uniunea Europeana, care se afla in plina criza economica, este destinatia a 70% din exporturile romanesti. Cererea de pe piata europeana a scazut, iar pe segmentul produselor care constituie exporturile traditionale ale Romaniei au aparut noi competitori. Deja o parte dintre companiile care importau sau au investit in Romania se uita spre tarile din fostul spatiu sovietic, unde salariile sunt si mai mici. Una dintre conditiile avute in vedere cand companiile s-au orientat spre Romania a fost mana de lucru ieftina. De aceea, majoritatea exporturilor constau in produse cu valoare adaugata mica. Insa acest avantaj nu mai poate fi mentinut o perioada indelungata. Majoritatea investitiilor efectuate in tara au vizat exportul, si doar o mica parte piata interna. In mare parte, acestea au vizat transferul operatiunilor care ridicau pretul de cost in tara de origine spre regiuni unde forta de munca este mai ieftina. Acest lucru este usor de remarcat in salariile mici pe care le primesc angajatii din ramurile industriale care asigura cel mai mare volum al exporturilor: confectii, incaltaminte si prelucrarea lemnului.Un studiu realizat la sfarsitul anului trecut printre investitorii germani releva ca peste 60% cred ca aderarea noilor state la UE va avea ca efect cresterea puternica a investitiilor in aceasta regiune. Fata de 44%, care prefera sa se orienteze spre Cehia, Polonia si Ungaria, numai 12,4% prefera Romania. Studiul releva o dublare a intentiei de a investi in viitor pe piata Rusiei, Slovaciei si Sloveniei si chiar o triplare pentru tarile baltice. Fenomenul va mari decalajul fata de aceste tari, aderarea Romaniei fiind programata pentru anul 2007. Analistii straini considera ca, fara o implicare din ce in ce mai mare a investitorilor straini, cresterea economica a Romaniei nu poate fi mentinuta la acelasi ritm ca in ultimii trei ani. Insa investitorii mai au de depasit o serie de obstacole pentru a intra pe piata autohtona: instabilitatea legislativa si birocratia, coruptia si oferta limitata de pe piata locurilor de munca.Principalele sectoare pe care se bazeaza, in momentul de fata, exporturile romanesti nu vor mai reusi in urmatorii ani sa contribuie in aceleasi proportii la diminuarea deficitului comercial, ce tinde sa depaseasca patru miliarde de euro. Exporturile de textile, care se situeaza pe primul loc, in conditiile in care se produce in sistem lohn, ar putea fi diminuate cu aproximativ 20%. Capitalul strain nu investeste la noi in sectoarele care ar putea genera o crestere a exporturilor, orientandu-se spre acele ramuri care folosesc intensiv forta de munca, resursele naturale si energetice.