Cresterea economica nu elimina riscurile din economie

Aderarea Romaniei se va face o data cu cea a Bulgariei, vecinii nostri de la sud obtinand inca de anul trecut statutul de economie de piata functionala.Un studiu realizat recent de Societatea Academica din Romania releva faptul ca Romania se afla in prezent intr-o situatie asemanatoare cu cea a celorlalte state candidate, cand au fost declarate „economii de piata functionale”. Una dintre diferentele majore o constituie decalajul dintre nivelul de trai din Romania si al celorlalte state. Din aces

Aderarea Romaniei se va face o data cu cea a Bulgariei, vecinii nostri de la sud obtinand inca de anul trecut statutul de economie de piata functionala.Un studiu realizat recent de Societatea Academica din Romania releva faptul ca Romania se afla in prezent intr-o situatie asemanatoare cu cea a celorlalte state candidate, cand au fost declarate „economii de piata functionale”. Una dintre diferentele majore o constituie decalajul dintre nivelul de trai din Romania si al celorlalte state. Din acest punct de vedere, ne putem compara doar cu Bulgaria, unde veniturile medii sunt chiar putin mai mici decat ale noastre. Competitivitatea economica in care excelam este bazata pe forta de munca ieftina, indicator luat in calcul de majoritatea investitorilor straini. Pentru a se mentine acest avantaj economic, salariile trebuie sa creasca intr-un ritm mai lent decat productivitatea. Pe de alta parte, are loc o majorare a tarifelor energetice si a materiilor prime la nivel mondial, ceea ce atrage si cresterea presiunii pentru majorarile salariale. Stabilizarea economiei obtinuta pe aceasta baza nu poate fi de durata, tendinta fiind de crestere a veniturilor.Reducerea activitatii in ramurile industriale care erau in plin avant pana in 1990, constructoare de masini, extractiva, metalurgica si chimica, a fost compensata de cresterea industriei usoare, care a beneficiat atat de aportul capitalului autohton, cat si de cel extern. Forta de munca disponibilizata a fost transferata in sectorul confectiilor si tricotajelor, cea mai mare parte a acestor activitati fiind realizate in sistem lohn. Sistemul lohn s-a extins si in alte domenii, in industria electronica si electrotehnica, fiind utilizat in marea majoritate a societatilor comerciale din acest domeniu.Studiul realizat de SAR ajunge la cateva concluzii interesante, comparand caracteristicile structurale mai adanci ale economiilor in tranzitie, capitol la care Romania apare la totii indicatorii pe ultimul loc. De exemplu, se stie ca sectorul agricol este supradimensionat si ineficient, dar la acest capitol si Polonia sta la fel de prost. In schimb, Bulgaria practica o agricultura mai eficienta, iar in Ungaria activitatea agricola este la fel de profitabila ca restul ramurilor economice. Consumul de energie pentru realizarea unei unitati din PIB este mai mic in Romania decat in Bulgaria, dar ramane superior celorlalte tari candidate. De mentionat ca reducerea consumului energetic nu este rezultatul modernizarilor tehnologice din industrie. Reducerea productiei si oprirea unor unitati cu consumuri specifice mari, in paralel cu dezvoltarea unor sectoare care nu asigura o valoare adaugata mai mare, dar nu necesita atat de multa energie, a determinat o crestere aparenta a eficientei energetice in ansamblu.Capitolul la care stam cel mai prost printre tarile candidate este inflatia. Rata inflatiei se mentine la un nivel foarte ridicat, cu toate ca ultimii patru ani au desemnat o scadere importanta. Actuala tendinta de dezinflatie creste presiunea asupra companiilor care produc pierderi, iar in lipsa restructurarii arieratele vor creste. Nivelul arieratelor din economie a crescut in ultimii ani. Fortarea cresterii economice a obligat ca autoritatile fiscale sa accepte indisciplina financiara din partea unor companii importante, ceea ce a facut ca mediul concurential sa aiba de suferit.