Creste birocratia pe piata muncii

ar fi urmat sa-si traiasca ultimele luni de viata. Ele ar fi trebuit inlocuite cu un sistem modern de evidenta a salariatilor, care sa simplifice sarcina angajatorului si sa-l asigure pe angajat ca, in pragul pensiei, nu va intampina nici un fel de probleme.Ca un prim pas in aceasta directie, a fost infiintat registrul general de evidenta a salariatilor. Fiecare firma are (sau ar trebui sa aiba), in acest moment, un astfel de document, in care se noteaza, potrivit legii, o serie de date legate d

ar fi urmat sa-si traiasca ultimele luni de viata. Ele ar fi trebuit inlocuite cu un sistem modern de evidenta a salariatilor, care sa simplifice sarcina angajatorului si sa-l asigure pe angajat ca, in pragul pensiei, nu va intampina nici un fel de probleme.Ca un prim pas in aceasta directie, a fost infiintat registrul general de evidenta a salariatilor. Fiecare firma are (sau ar trebui sa aiba), in acest moment, un astfel de document, in care se noteaza, potrivit legii, o serie de date legate de salariati si de contractele lor de munca.Ca sa intre in posesia registrului cu pricina, majoritatea reprezentantilor firmelor au fost nevoiti sa stea la cozi interminabile la administratiile financiare. Ei au platit pentru el cate 170.000 de lei si, incepand din primavara, l-au completat constiincios, in paralel cu clasicele carti de munca, ce ar fi urmat sa dispara la sfarsitul acestui an. Lucru ce nu se va mai intampla insa, sistemul actual fiind pastrat pana in 2007, dupa cum a anuntat ministrul muncii, Elena Dumitru. Astfel, registrul general de evidenta se dovedeste o investitie inutila. Desi el va fi utilizat in continuare, este cert ca cele mai importante vor ramane in continuare cartile de munca. Cat despre costul lui, desi poate parea o suma nesemnificativa, daca o inmultim cu cele circa 400.000 de societati comerciale active, rezultatul inseamna 68 de miliarde de lei. „Sunt bani necuveniti. In plus, mi se pare ca unul dintre motivele pentru care pastreaza vechiul sistem este sa incaseze in continuare comisioane de la firme”, afirma senatorul PNL Norica Nicolai.Registrul a mai provocat si alte nemultumiri. Pentru companiile cu mai multi angajati, a fost nevoie de unul sau chiar mai multi salariati care sa se ocupe numai de aceasta sarcina, ceea ce inseamna, implicit, cresterea cheltuielilor de personal. In plus, desi pretul contine TVA, dupa cum se putea citi pe anunturile lipite in locurile unde se comercializau aceste tipizate, o buna parte din facturile eliberate nu aveau rubrica de TVA. „Daca este vorba de o activitate comerciala, trebuia sa se evidentieze TVA”, spune Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice. „Legea scutea de TVA documentele de acest tip, dar in luna iunie s-a schimbat si, de atunci, la acestea se aplica TVA”, precizeaza Mihaela Mitroi, director de taxe la PricewaterhouseCoopers. Nu inseamna ca toata lumea a primit factura cu rubrica de TVA, chiar si dupa iunie. Aceasta tine de regimul pe care l-a avut fiecare institutie care a distribuit registrele. „O administratie financiara mai mica nu atinge venituri care sa o incadreze in categoria platitorilor de TVA, si de aici aparitia unor facturi fara aceasta taxa”, spune Mihai Hura, director general adjunct in Ministerul Finantelor Publice. Pe scurt, povestea „uite TVA, nu-i TVA” se reduce la un nou gust amar lasat intreprinzatorilor de bulibaseala unor masuri menite sa simplifice si sa elimine hartogaraia. Principalul motiv pentru care intreprinzatorii au ajuns sa piarda inutil bani, timp si nervi pare a fi faptul ca Guvernul nu a fost in stare sa puna la punct in timp util noul sistem de evidenta. „Autoritatile trebuia sa faca un raport cost-beneficiu, sa vada daca exista resursele necesare. Orice balbaiala guvernamentala e un cutremur la nivelul intreprinzatorilor”, crede Virginia Gheorghiu, vicepresedinte executiv Tofan Grup. Hotararea Guvernului a fost primita favorabil de sindicate. „Este un gest realist”, spune Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical. „Nu eram deloc pregatiti. Doar ca au cam intins termenul, probabil ca doi ani ar fi fost suficienti”, spune el. Nu aceeasi opinie o au intreprinzatorii. Cristian Parvan, directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, crede ca trebuia facuta o pregatire adecvata a trecerii la noul sistem.Smaranda Dobrescu, presedintele Comisiei pentru Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor, spune: „prevederile Codului muncii au fost un pic cam optimiste, dar credem ca in urmatorii trei ani vom vedea care este solutia corecta”. Ea considera ca o parte din vina o poarta si agentii economici: „IMM-urile s-au mai descurcat, insa societatile mari nu au reusit sa completeze registrele la timp si s-a luat decizia amanarii”.In acelasi timp, surse din cadrul aparatului guvernamental afirma ca una dintre cauzele amanarii este imposibilitatea de a se ajunge la o intelegere cu privire la ce fel de sistem alternativ va fi introdus: doar informatizat, informatizat si electronic, informatizat si pe suport clasic. Interesele sunt cu atat mai mari cu cat costurile implementarii (soft, aparatura, instruire) sunt evaluate la cateva zeci de milioane de dolari.