Au fost scoase in fata si aratate cu degetul garantiile acordate de statul roman pentru proiecte private si comisioanele incredibile platite pentru creditele externe neutilizate.
Cu alte cuvinte, Guvernul si-a pus obrazul pentru a garanta tot felul de proiecte fanteziste si a sfarsit prin a plati din banii contribuabililor. La fel, in cazul creditelor externe. Dupa ce au fost parafate acordurile de creditare, institutiile romanesti nu au mai fost in stare sa faca proiecte care sa-si merite banii. Asa ca, in final, tot statul roman a fost penalizat pentru ca nu a utilizat sumele respective.

Respectiva sedinta de guvern a fost, se poate spune din experientele anterioare, inutila. Subiectul nu este nou. Pe parcursul ultimilor doi ani, revista Capital l-a abordat de cel putin patru ori. Anul trecut, din calcule a reiesit ca, in total, cinci guverne au angajat aproximativ noua miliarde dolari din exterior. Din acestia, aproape cinci miliarde veneau de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii. Peste jumatate din suma nu fusese utilizata. Conform datelor de la Ministerul Finantelor, Ministerul Transporturilor era cel mai mare debitor extern: cele 18 credite externe totalizau 1,6 miliarde dolari. Comisioanele de neutilizare se ridicau la peste sapte milioane dolari.
Asadar, statistici exista. Directia Relatiilor cu Organisme Financiare Internationale din ministerul patronat de Decebal Traian Remes le poate furniza oricand.

La fel sta situatia si cu garantiile acordate de guvernul roman pentru tot soiul de proiecte. Cazul World Trade Center, scos acum in fata, este doar unul dintr-o puzderie. In patru ani, bugetul a suportat suma de 300 milioane dolari doar pentru ca cei pentru care garantase n-au mai platit. In 1998, mai mult de jumatate din garantiile acordate au cazut pe spinarea contribuabilului roman. Aproape orice cereau firmele, era aprobat de stat: echipamente pentru fabrici de imbuteliere si ambalaje, importuri de masini, echipamente de telecomunicatii; Guvernul si-a pus obrazul pentru proiecte mai mult sau mai putin credibile sau rezonabile.

Presedintele sustine sus si tare ca vor fi gasiti si pedepsiti cei vinovati de dezastrul in care s-a transformat proiectul World Trade Center. Praf in ochi, am putea spune. Multi dintre cei care au cerut garantia statului stiau de la inceput ca nu-si vor putea onora obligatiile. Probabil ca zeci de inalti functionari ar trebui cercetati si tot atatia oameni de afaceri. Proiectul WTC a fost scos in fata pentru ca era cel mai cunoscut. „Infierarea” vinovatilor in acest caz ar face, probabil, uitate restul garantiilor si ar da bine la public.

La preluarea mandatului de premier, Mugur Isarescu a anuntat ca va cere o analiza amanuntita asupra celor care au dat si au luat garantii guvernamentale. A anuntat ca va reduce aparatul administrativ si ca va scapa contribuabilul de puzderia de agentii care iau bani si stau degeaba. si ca va cerceta ce s-a ales din creditele externe. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat.
Din doua, una: ori Mugur Isarescu nu are suficienta forta pentru a fi consecvent cu propriile idei, ori conduce un cabinet in care el este singurul cu idei reformiste.