COVID-19: Da, măştile sunt eficiente
Un articol realizat de Le Temps, scoate la iveală eficiența măștii de protecție în timpul pandemiei. Potrivit sursei citate, purtarea obligatorie a măştii a permis să se reducă cu pâna la 75% noile infectări.
Purtarea măştii de protecţie… protejează? Întrebare retorică, deşi foarte concretă, în momentul în care mulţi oficiali îşi pun întrebări în legătură cu adevărata eficienţă a unei asemenea măsuri. Răspunsul este fără îndoială da, daca ţinem cont de rezultatele unui studiu apărut vineri, 4 decembrie, în revista PNAS. O echipă germano-daneză de economişti afirmă că măştile de protecţie au permis să se reducă cu circa 47% numărul de noi infectări la 20 de zile după ce prezenţa lor a devenit obligatorie în Germania.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, autorii au analizat datele epidemiologice publicate din 401 zone din Germania identificate după graniţele municipale şi le-au comparat între ele pentru a aprecia dacă există o diferenţă între regiunile care au impus masca şi cele care nu au făcut-o obligatorie, analizând în special monitorizarea temporală a cazurilor cumulate de COVID-19 global şi la 100.000 de locuitori.
Scăderea numărului de cazuri
În Thuringia, Iena, cu 100.000 de locuitori, a fost primul oraş care a luat o asemenea măsură în magazine şi în transportul în comun din 6 aprilie, înainte ca măsura să fie adoptată de alţii în cursul lunii. Cazurile de Covid apărute la Iena au fost comparate cu cele din grupul de control, anume şase oraşe comparabile cu Iena, dar care nu au reglementat purtarea măştii.
Rezultat: autorii spun că au observat o diferenţă semnificativă în noile cazuri de Covid. „Calculele noastre arată ca introducerea timpurie a măştii de protecţie la Iena a dus la o scădere a numărului de noi cazuri de COVID-19 cu circa 75% după 20 de zile”, scrie Timo Mitze, economist la Universitatea din Danemarca de Sud, de la Odense. Rezumat altfel, dacă un oraş „nemascat” înregistrează 100 de cazuri în 20 de zile, Iena nu înregistrează decât 25. Potrivit regiunilor examinate care au luat măsuri la date diferite, reducerea numărului de cazuri de Covid este evaluată la de la 15% la 75% în 20 de zile, la o medie ponderată de 47%.
Pentru a se asigura de soliditatea analizei lor, cercetătorii au luat în calcul diferite alte măsuri de potenţială intervenţie puse în practică şi s-au asigurat graţie diferitor teste statistice că oraşele din Thuringia care nu au impus masca pe 6 aprilie au avut o creştere a numărului de infectări (o scădere ar fi însemnat că scăderea remarcată la Iena ar proveni de la alţi factori decât masca).
Reiese în plus că la persoanele de peste 60 de ani scăderea numărului de cazuri este cea mai spectaculoasă, cu 90% mai puţine infectări. De asemenea, efectele cele mai considerabile au fost observate în oraşele mari, unde densitatea populaţiei este mai mare.
Măştile, cea mai bună măsură?
Având în vedere costul derizoriu al măştilor de protecţie comparat cu cel al măsurilor mai drastice (închiderea şcolilor, a restaurantelor, izolarea generalizată, reprogramarea intervenţiilor chirurgicale etc), autorii estimează că măştile constituie un mijloc economic adecvat pentru a încetini propagarea coronavirusului SARS-CoV-2. „Bineînţeles, nu sunt suficiente ca să reducă infectările atât cât s-ar dori”, recunoaşte Klaus Wälde, unul dintre autorii de la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz. „Alte măsuri – dacă ne limităm la aspectele sanitare ale pandemiei – sunt necesare”.
Studiul nu a examinat în detaliu ce măşti s-au purtat. În primăvară, în plină penurie de asemenea echipamente, erau folosite multe măşti artizanale, confecţionarea lor fiind recomandată de autorităţile germane. Au facilitat ele efectul protector observat sau dimpotrivă, l-au frânat? Cercetătorii nu ştiu.
Este totuşi rezonabil să credem că măştile, concepute să limiteze dispersarea picăturilor respiratorii, sunt un atu în lupta contra pandemiei. Deşi încă lipsesc date în legătudă cu COVID-19, lucrări similare anterioare au dus la concluzii compatibile cu acestea: s-a apreciat că purtarea măştii a permis să se evite 78.000 de infectări în Italia şi 66.000 la New York între aprilie şi mai 2020, notează Le Temps.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





